(P) Cele mai comune afecțiuni care pot cauza slăbiciune musculară 

Cauzele generale ale slăbiciunii musculare

Cauzele generale ale slăbiciunii musculare sunt multiple și variază de la stilul de viață, precum sedentarismul și alimentația inadecvată la probleme medicale, cum ar fi deshidratarea și îmbătrânirea.

În primul rând, un stil de viață sedentar poate duce la slăbiciune musculară prin atrofierea progresivă a mușchilor. Această inactivitate poate duce la o serie de probleme de sănătate, inclusiv slăbiciune musculară. Exercițiul fizic regulat este esențial pentru menținerea masei și forței musculare [1].

Alături de lipsa de exercițiu fizic, alimentația inadecvată este un alt factor care poate duce la slăbiciune musculară. Nutrienții, în special proteinele, sunt esențiali pentru sănătatea mușchilor. Un regim alimentar care nu furnizează suficiente proteine poate duce la atrofierea mușchilor și, în consecință, la slăbiciune musculară [2].

Deshidratarea este un alt factor care poate contribui la slăbiciunea musculară. Apa joacă un rol esențial în funcționarea corectă a mușchilor, ajutând la transportul nutrienților și la eliminarea deșeurilor. Deshidratarea poate provoca crampe musculare, poate reduce forța musculară și poate contribui la oboseală.

Îmbătrânirea este, de asemenea, o cauză comună a slăbiciunii musculare. Pe măsură ce îmbătrânim, mușchii noștri tind să se slăbească în mod natural, proces numit sarcopenie. Acest proces poate fi accelerat prin sedentarism, malnutriție și alte probleme de sănătate [3]. 

Bolile neurologice ce pot provoca slăbiciune musculară

Bolile neurologice precum scleroza multiplă, boala Parkinson, ALS (boala Lou Gehrig), neuropatia periferică și boala Huntington pot provoca slăbiciune musculară. Acestea afectează sistemul nervos, ceea ce poate duce la deteriorarea musculaturii.

Simptomele asociate cu aceste boli pot varia semnificativ. În cazul sclerozei multiple, simptomele pot include oboseală, dificultăți de mers, slăbiciune musculară și probleme de echilibru. Boala Parkinson, pe de altă parte, este adesea asociată cu tremurături, rigiditate musculară și probleme de echilibru și coordonare. ALS, sau boala Lou Gehrig, poate provoca slăbiciune musculară progresivă, crampe și dificultăți de vorbire, în timp ce boala Huntington poate avea simptome precum mișcări involuntare, probleme de echilibru și coordonare și dificultăți de vorbire [2].

Diagnosticarea acestor boli se face prin diverse metode, printre care testele neurologice, imagistica prin rezonanță magnetică (IRM), testele de sânge și puncția lombară. Tratamentele pot varia în funcție de boală și de stadiul acesteia. Ele pot include medicație, terapie fizică și, în unele cazuri, intervenții chirurgicale. De exemplu, medicamentele pot ajuta la controlul simptomelor în boala Parkinson, în timp ce terapia fizică poate fi utilă în gestionarea simptomelor de slăbiciune musculară și a problemelor de echilibru în cazul sclerozei multiple [1].

Deși nu toate bolile neurologice pot fi prevenite, menținerea unui stil de viață sănătos, cu o alimentație echilibrată și exerciții fizice regulate poate ajuta la încetinirea progresului bolii și la menținerea unei calități bune a vieții. Un stil de viață sănătos poate reduce riscul de a dezvolta multe boli cronice, inclusiv afecțiuni neurologice. 

Probleme metabolice și hormonale ca posibile cauze ale slăbiciunii musculare

Dezechilibrele hormonale reprezintă o cauză frecventă a slăbiciunii musculare. Hormonii sunt esențiali pentru reglarea funcțiilor corporale, inclusiv a tonusului muscular. Hipotiroidismul, caracterizat prin deficitul de hormoni tiroidieni poate duce la oboseală și slăbiciune musculară. În mod similar, sindromul Cushing, o afecțiune caracterizată prin excesul de cortizol, poate avea ca simptom slăbiciunea musculară [2].

Problemele metabolice reprezintă un alt factor care poate conduce la slăbiciune musculară. Unele boli metabolice pot afecta mușchii, cum ar fi boala mitocondrială sau metabolismul anormal al glucozei în cazul diabetului. În cazul bolii mitocondriale, celulele nu produc suficientă energie, ceea ce poate duce la slăbiciune musculară.

Un alt aspect care merită atenție este rolul pe care îl joacă vitaminele și mineralele în sănătatea musculară. Deficiențele de vitamina D, vitamina E, calciu sau magneziu pot duce la slăbiciune musculară. Există o corelație semnificativă între nivelurile scăzute de vitamina D și slăbiciunea musculară la persoanele în vârstă [1].  

Înțelegerea cauzelor slăbiciunii musculare poate ajuta la identificarea și gestionarea eficientă a acesteia. Reține că aceasta poate fi un simptom grav, asociat unor boli severe, în cazul cărora un diagnostic timpuriu și un tratament adecvat poate face diferența în ceea ce privește calitatea vieții și longevitatea. 

Disclaimer: Acest articol are un rol strict informativ, iar informatiile prezentate nu inlocuiesc controlul si diagnosticul de specialitate. Daca te confrunti cu simptome neplacute, adreseaza-te cat mai curand unui medic. Numai specialistul este in masura sa iti evalueze starea de sanatate si sa recomande testele necesare sau masurile de tratament adecvate pentru ameliorarea simptomelor! 

Surse: 

1. “Causes of Muscle Weakness.” WebMD, www.webmd.com/healthy-aging/ss/slideshow-muscle-weakness, accesat la 22.03.2024;
2. Jones, JC. “Why Do My Muscles Feel Weak?” Healthline, Healthline Media, 17 Dec. 2014, www.healthline.com/health/muscle-weakness, accesat la 22.03.2024;
3. “Muscle Weakness and Fatigue | Causes and Treatment.” Patient.info, patient.info/signs-symptoms/tiredness-fatigue/muscle-weakness#:~:text=Muscle%20weakness%20is%20commonly%20due, accesat la 22.03.2024.