(P) Și totuși, care e Steaua București?

Înainte de a încerca noi să răspundem la această întrebare, trebuie să recunoaștem că procesele dintre cele două, procese câștigate în proporție covârșitoare de clubul armatei, spun destul de clar că clubul lui Becali nu are nicio legătură cu Steaua București. Asta a spus ÎCCJ în 2014, în procesul pentru marcă, asta a spus și Curtea de Apel în 2016, în procesul pentru nume, și asta a spus Curtea de Apel și în acest an, în acțiunea în constatare pentru palmares.

Totuși, cum a câștigat Florin Talpan toate aceste procese? Răspunsul este unul simplu și e necesar doar să verifici motivările acestor decizii pentru a-l afla. La fiecare din aceste procese, Florin Talpan s-a dus cu acte relevante, adică a apelat la rațiune. De partea cealaltă, avocații celor de la FCSB au încercat mereu apeleze la sentimentele judecătorilor. A fost, evident, o strategie greșită. Dar a fost singura la care aceștia au putut apela. Din păcate pentru FCSB, clubul lui Becali nu pare să aibă nici măcar un act care să-i dea dreptate.

De ce nu are FCSB acte?

Motivul pentru care FCSB nu are niciun act care să spună că e Steaua sau că măcar e continuatoarea Stelei este unul simplu și foarte logic, mai ales dacă analizezi acest caz de la început, adică din 1998.

În acel an a apărut AFC Steaua București, non-profit condus de Viorel Păunescu, care a luat locul Stelei în fosta Divizie A. Mult timp, s-a presupus că AFC Steaua ar fi fost o entitate rezultată din privatizarea Stelei sau măcar din privatizarea secției sale de fotbal. Însă, conform legii privatizării, Steaua București nu s-a putut privatiza în 1998 și nu se poate privatiza nici acum.

Regulamentul de organizare și funcționare al Clubului Sportiv al Armatei Steaua anunță încă din primul paragraf că Steaua este o instituție publică, aflată în subordinea MAPN. Conform legii privatizării din 98, instituțiile publice nu se aflau pe lista de proprietăți ale statului care pot fi privatizate. De altfel, nu se află nici acum.

Așadar, conform legii, Steaua nu s-a privatizat în 1998. Nici ea, nici secția sa de fotbal. Tot ce s-a întâmplat în 1998 a fost simpla înființare a unui non-profit care avea un nume similar și care funcționa cu acordul clubului Steaua București, dar care evident nu era Steaua București. Nici n-ar fi putut fi, din moment ce avea nevoie de aprobarea acestuia pentru a funcționa.

De ce a avut loc această mutare și de ce a fost substituită Steaua în campionat cu noul AFC Steaua? Că ne place sau nu să recunoaștem, răspunsul cel mai corect este pentru că acestea au fost interesele anilor 90, ani în care multe fabrici și uzine deținute de statul român au fost privatizate prin metode mai puțin legale.

Pentru a justifica substituirea Stelei în campionat cu non-profitul AFC, cei care conduc fotbalul românesc ne spun azi că acest lucru a fost făcut ca urmare a unei ”directive” venite de la UEFA, directivă care ar fi spus că cluburile deținute de stat nu vor mai putea juca în Cupele Europene.

Știm însă astăzi că o astfel de directivă nu a existat niciodată. În primul rând, UEFA a comunicat în mod oficial că nu interzice participarea cluburilor deținute direct de stat în competițiile sale. Apoi, conform unor informații publicate pe site-ul PariuriSiJocuri.ro, într-un interviu realizat în 2022 cu Tică Dănilescu, fostul conducător al Stelei, acesta a negat că clubul pe care l-a condus în 1998 ar fi primit o asemenea directivă.

Singura concluzie pe care o putem trage este că AFC Steaua a fost o încercare a unora de a da o lovitură. AFC Steaua nu a fost nici Steaua București, nici o privatizare a secției de fotbal a Stelei București, nici o continuatoare a acesteia. Din aceste motive, în momentul în care AFC Steaua s-a asociat cu Becali, în 2003, pentru a înființa FCSB (AFC Steaua a deținut un procent din acțiunile FCSB), niciunul dintre drepturile și activele transferate către clubul lui Becali nu i-au dat acestuia dreptul de a pretinde că e Steaua sau de a se folosi de imaginea și identitatea Stelei.

Toate acestea au fost confirmate prin decizia dată de Curtea de Apel în luna octombrie, în acțiunea în constatare pentru palmaresul Stelei. Conform acestei decizii, AFC Steaua București a fost o entitate distinctă de clubul Steaua București. În consecință, AFC Steaua nu a deținut niciodată palmaresul Stelei sau orice alt element din identitatea clubului înființat în 1947. A avut dreptul de a folosi marca și numele Steaua, dar asta doar cu acordul clubului armatei.

Sentimentele nu contează, contează doar ce poate fi dovedit

După numeroasele procese pierdute, fanii FCSB-ului par să se fi resemnat. Foarte mulți dintre ei au declarat că nu le pasă de procese și că preferă să își asculte inimile, cu completarea că inimile le-ar spune că FCSB e Steaua. E de înțeles acest comportament. Vorbim despre niște oameni care s-au atașat de clubul lui Becali, care îl iubesc sincer și care nu vor să accepte că acesta a pierdut.

Dar FCSB a pierdut. FCSB nu e Steaua, oricât de mult și-ar dori suporterii ei acest lucru. Atât timp cât echipa lui Becali nu poate arăta nici măcar cel mai nesemnificativ act prin care să demonstreze că a preluat orice din identitatea Stelei, faptul că a reușit cumva să intre în campionat în locul clubului care a câștigat CCE în 1986 devine irelevant. Fotbalul românesc nu e neapărat cel mai curat fotbal de pe planetă. De-a lungul anilor, s-au întâmplat în fotbalul nostru lucruri mult mai grave decât substituirea unui club cu alt club în plin campionat: blaturi, corupție, furturi, mită, etc.

Iar faptul că s-a făcut lumină în ceea ce privește acest război dintre Steaua și FCSB ar trebui să ne bucure. Este un semn că fotbalul românesc se poate vindeca. Acum mai trebuie doar să acționeze și celelalte cluburi. Steaua București a câștigat procesele cu FCSB. De ce să nu câștige și CS Rapid București contra celor de la Fotbal Club Rapid 1923 SA? De ce să nu câștige și CS Dinamo București contra celor de la Dinamo 1948 SA? Dar poate că aceste schimbări vor veni și ele. E doar o chestiune de timp.

Decizia ONJN Nr. 2597/28.11.2018