Cristian "Polo" Spetcu (35 de ani) este unul dintre cei mai spectaculoși luptători de kickboxing pe care i-a avut România, multiplu campion național și câștigător de competiții internaționale. De-a lungul carierei, acesta a luptat în gale puternice, precum Superkombat, OSS Fighters, Kunlun Fight, Glory of Heroes, Wu Lin Feng, Colosseum și K-1.

El e unul dintre cei mai cunoscuți ultrași ai lui Dinamo și și-a deschis prima sală în propriul garaj, la fel ca și-au început afacerile miliardarii americani Bill Gates (Microsoft), Jeff Bezos (Amazon), Steve Jobs (Apple), Larry Page, Sergey Brin (Google), Michael Dell (Dell), Kevin Plank (Under Armour), William Hewlett și David Packard (Hewlett Packard).  

"Artele marțiale m-au disciplinat mult în afara ringului"

"Din 2010, deci de 15 ani m-am apucat de arte marțiale, mai exact de kickboxing. Sport am făcut toată viața, am făcut înot și polo înainte. Toată viața mi-am dorit să fiu sportiv. Eram la fel de combativ și în bazin. Și acolo se mai împart niște pumni, câte un picior.

Cariera de luptător am început-o în 2010. La doar 7 luni după ce m-am apucat am avut primul meci, o competiție intercluburi la amatori. Am câștigat și am mers mai departe. La un de zile am avut Campionatul Național, am avut trei meciuri în aceeași zi, le-am câștigat pe toate și am devenit campion național. 

Artele marțiale m-au disciplinat mult în afara ringului. La început, când se apucă toată lumea, abia așteaptă să lupte, are adrenalina aia ca să afle dacă a învățat ceva. Eu am fost foarte cumpătat, m-am liniștit, nu am căutat eu scandal, ba dimpotrivă am încercat să evit scandalul. Asta sfătuiesc pe toată lumea care face acest sport. Deși vrei să vezi dacă ai învățat ceva, trebuie să demonstrezi la sparring, nu în alte părți. La sparring dai de unul avansat și de unul începător și vezi nivelul la care ești. 

"Promotorul nu m-a contactat de acum doi ani"

Am fost de multe ori campion național, am luat o grămadă de cupe prin România. Am fost la gale în Asia, începând cu cea mai prestigioasă gală K-1 din Japonia. Am fost de două ori la K-1 și de încă o dată la altă gală. Le-a plăcut de mine pentru că aveam spirit de luptător, nu cedam deloc. Am fost în China, am fost în Brazilia, la Campionatul Mondial, în Turcia, peste tot. M-am plimbat și am luptat prin toată lumea.  

De antrenorat m-am apucat în 2013. Am făcut Școala Națională de Antrenori, deși eu am absolvit și Universitatea de Educație Fizică și Sport. Am o diplomă pe ramura mea sportivă. Eu m-am apucat și am terminat la Clubul Sportiv Ciprian Sora.

Spun că am terminat, pentru că nu prea am mai avut lupte. Eu mă consider în activitate, dar am avut niște discuții acum doi-trei ani cu promotorul galei Colosseum. Aveam o bursă, i-am spus că am nevoie de una mai mare. A zis că dacă mai reușește să obțină niște bani în plus mă contactează. Dar nu m-a mai contactat de doi ani, așa că m-am liniștit... (râde). Deocamdată m-am dedicat antrenoratului, deși eu cred că mai pot lupta. 

Soția l-a sfătuit să-și deschidă sala de kickboxing în garaj

Traficul și familia mi-au dat ideea de a deschide sala chiar la mine în garaj. Făceam foarte mult în trafic de aici până la Sala Polivalentă. Soția mea născuse, eram un pic îngrijorat. 'Dacă acum se va întâmplă ceva, cât fac cu mașina de la Polivalentă până aici prin trafic?', asta gândeam. Mi-a sugerat soția, 'De ce nu îți deschizi aici jos, în garaj?'. Stăteam în această clădire, a fost o ideea foarte bună. E ideal, e cel mai bun lucru pe care poți să-l faci, să cobori în curte și să muncești, să faci ce îți place. Nu-mi bat sportivii la geam ca să cobor, mereu cobor înainte (râde). 

Știu că toate marile afaceri americane au început într-un garaj. Sper că e începutul unei afaceri promițătoare în garajul meu. Doamne ajută! Eu am făcut deja pasul următor. Ajungi la un anumit nivel și vreau să deschid o sală în adevăratul sens al cuvântului. În zona Herăstrău deschid o sală de fitness și de kickboxing, ba chiar o să avem și balet pentru copii, multe activități sportive. Eu am planuri mari, să vedem dacă e începutul unei rețele de astfel de săli. Eu vreau să muncesc mult și să dezvolt afacerea. 

"Să fii ultras e o viață aparte, dar nu prea e de povestit"

Prima dată am fost pe stadion la Dinamo când eram mic, cred că aveam patru-cinci ani. M-a dus mama mea, nu tatăl meu. Atenție! Tata ține cu Steaua (râde). Am făcut înot și polo la Dinamo, tot timpul ajungeam un pic înainte și am mers și la fotbal, înainte să intrăm în bazin. Stăteam destul de aproape de stadion și mi-a plăcut foarte mult atmosfera, tot ce înseamnă Dinamo. Am mulți prieteni care țin cu Dinamo, așa că era normal să devin un mare fan al echipei.  

Eu îmi asum că sunt ultras. Să fii ultras e o viață aparte, dar nu prea e de povestit (râde). Eu îmi asum, deși când sunt scandaluri, tot timpul am încercat să aplanez, să evit contactul, să nu se ajungă la altceva. Confruntarea aș vrea să fie ultimul pas.  

Am avut episoade mai fierbinți și cu fanii Stelei, și cu ai Rapidului. Am avut și cu rapidiștii, și cu steliștii. Am jucat la o Cupă la Pitești, acum câțiva ani. Ne-am oprit și ne-au dat cu pietre, cu bolovani în autocar la ieșire din București, în Militari. După aceea, toți am ajuns la secție, nu am mai ajuns la meci niciunul. 

Echipa merge destul de bine în acest sezon, au un spirit combativ care îmi place. Eu îi invit la sală pe toți jucătorii ca să îi învăț cum e cu luptele. Nu știi când ai nevoie pe teren. Și când sari la cap, tot trebuie să mai dai un cot sau să te ferești de o lovitură", a declarat Cristian Spetcu pentru Pro TV Sport.  

Foto și video - Gabriel Chirea