INTERVIU Sport cu obstacole: sânge, noroi, sârmă ghimpată, aventură, solidaritate. Interviu cu Cristian Buzea, fost campion național de atletism
Atletism
Cristian Buzea (34 de ani) a fost campion național de atletism la 400 metri plat și recordman național la ștafetă 4x400 metri.
- „E o poveste, un film”
- Participanți între 4 și 50+ ani
- Cursele cu obstacole, cea mai rapidă răspândire din istoria sportului!
- Se discută să ajungă la Jocurile Oimpice!
- Diversitate socială: avocați, șoferi de dubă, doctori
- Aruncare cu sulița, escaladă și „coreene”
- „Cel mai greu obstacol e alergarea”
- Cristiano Ronaldo s-ar clasa în primii 10
- Cristian Buzea (34 de ani) a fost campion național de atletism la 400 metri plat și recordman național la ștafetă 4x400 metri.
El a descoperit în 2018 sporturile cu obstacole, la care participă și acum. Este fondatorul Atlas Arena, o asociație ce reunește alergători de la cursele cu obstacole din România, pe care Cristian îi și antrenează.
Coach Buz, cum ii spun colegii și elevii săi, este și Ambassador Global Spartan Race, despre care vom vorbi, printre altele, în continuare.
Cristian Buzea va împărtăși din experiența sa de sportiv și de antrenor al unei noi discipline sportive la cursurile Sports Business Academy, unde va fi lector pe 29 noiembrie.
Buz sau Buzea?
Numele meu este Cristian Buzea, prescurtarea a venit, lesne de înțeles, la Buz, de acolo „Coach Buz” și mi-a rămas nickname-ul ăsta de Buz.
E mai simplu si sună bine...
Da, l-am pus si la numărul de la mașină, că este format din trei litere, e win/win.
Și pasiunea asta cu alergările peste obstacole cum și când a venit?
Aș începe prin a face o mică introducere. Am fost atlet de performanță, am practicat atletismul timp de 14 ani, timp în care am avut rezultate remarcabile.
Ce rezultate ai avut? Care au fost cele mai bune?
Am prins și podiumul, locul doi, la Balcaniadă, la cursă individuală.
La ce probă?
La 400 m sprint. Am fost sprinteur. Însă energia care m-a dus mai departe spre înființarea Atlas Arena a venit din probele de ștafetă. Chiar dacă atletismul este un sport individual, prin ștafeta de 4X400 de metri am creat atunci o mică echipă, cu care am făcut istorie în România. Dacă nu mă înșel, cred că mai avem două recorduri naționale cu echipa de atunci. Am avut mai multe, între timp au fost bătute, e normal.
Unde ai început?
Atletismul l-am început la CSȘ Slobozia, apoi am făcut dublă legitimare cu clubul sportiv Dinamo. Fiind campion național trei ani la rând, am devenit sportiv al clubului Dinamo.
În ce ani ai fost campion național?
2006, 2007 și 2008. Atunci am ieșit campion național atât indoor, cât și outdoor. Atât la probe individuale, 200 și 400 m, cât și la ștafete.
Erai bun!
Au fost ani buni. Mai departe, ultimii 5 ani din viața mea de atlet au fost la Pitești, pentru ca acolo am făcut Facultatea de Educație Fizică și Sport, specializarea sport si performanță motrică, bineînțeles tot pe atletism, și automat a venit și legitimarea la CSU Pitești, unde am obținut medalii la individual și am continuat cu locurile 1, campion național, în probele de ștafetă. Cam asta a fost cu cariera mea de atlet. După ce am terminat facultatea, am terminat și cu atletismul, m-am mutat în București în 2013, iar în 2018 a venit prima cursă Spartan Race în Romania, la Poiana Brașov. Spartan Race este cea mai mare cursă cu obstacole la nivel mondial.
Te antrenasei pentru așa ceva?
Nu, nu am știut ce înseamnă, dar mi-a plăcut foarte mult ideea.
„E o poveste, un film”
Ai auzit și tu de ea, că vine la noi și...
Da, am văzut-o pe afară. Nu venise încă la noi, o văzusem de un an sau doi pe social media. Și era o chestie foarte faină, pentru că integra alergarea, chiar dacă nu este cea din atletism, desfășurându-se în natură, mediu accidentat, e altfel de alergare. E partea de alergare cu elemente din zona militară, o combinație foarte, foarte frumoasă, o poveste, un film. Mi-a plăcut, a venit în țară și am participat.
Deci ai participat fără să te antrenezi?
Am participat fără să mă antrenez, nu am luat cursa ca pe o competiție în sine, a fost o experiență.
Mi-a plăcut foarte mult conceptul, a fost o ediție de foarte mare succes la nivel internațional. Au venit sportivi din 20 de țări. A fost o competiție privată, dar a semănat cu un Campionat European, chiar Mondial. Când am ajuns acolo, la Poiana Brașov, era o sărbătoare. Mi-a plăcut, nu văzusem asta în atletism. Am participat la una din probe, fără accidentari, totul bine și frumos, iar la scurt timp, Spartan Race Romania, franciza luată din SUA, a format în fiecare oraș mare din țară, un grup de antrenament numit Spartan Training Group, în cazul nostru București, dar au fost și la Timișoara, Constanța, Iași... A fost făcut un anunț la câteva luni, pentru cei care ar vrea sa fie coordonatori ai acestor grupuri. Trebuia să aplici, erau câteva întrebări, metode de antrenament, un mini-interviu. Am aplicat, am luat cu succes, am fost sunat și am fost informat că sunt coordonatorul Spartan Training Group București.
Și ce-ai făcut?
Bun! Trebuia să readuc viața sportivă, dar, bineînțeles, văzută altfel. Aveam 29 de ani, nu era ceva de performanță, în aer liber, trebuia să adun niște oameni. Am început prin a chema toți prietenii, colegii, cunoscuții în Parcul Tineretului să facem un antrenament în aer liber, alergare, un fel de pregătire fizică generală, nu ceva specific. Atunci când am primit rolul de coordonator, mi-a fost încredințată și pagina de Facebook Spartan Training Group București, să o folosesc ca instrument principal de informare. Am făcut si acolo evenimentul, neștiind foarte multe despre social media la acea vreme.
În 2018 sau 2019?
În 2018. Prietenii și cunoștințele care au venit de gura mea au rămas apoi și la o bere, la o poveste, pentru că la început cam asta era ideea, să socializăm, dar să ne și merităm berea aia, să facem și un pic de efort înainte, ceva asemănător băieților care merg la fotbal. Pe lângă cunoscuții care au venit, au mai fost vreo 10 persoane, din care patru sau cinci au rămas pană astăzi. Au trecut de atunci cinci ani și mai departe chiar au obținut un rol în ce avea să fie Atlas Arena. Între timp, comunitatea s-a mărit, am devenit din ce în ce mai mulți, noul curent sportiv denumit curse cu obstacole a prins.
Câți sunteți acum în comunitate?
Undeva la 100 de oameni.
Participați toți la competiții?
Mare parte, da.
Participanți între 4 și 50+ ani
Ce vârste?
Vârste între 25 si 40+. Și peste 40 avem. Media e pe la 35 de ani.
Cel mai mic?
Cel mai mic avea sub 18 ani, dar, dacă stau bine să mă gândesc, părinții care vin să se antreneze aduc și copilașii lor de 4 sau 5 ani. Spartan Race are și secțiune de kids. La antrenamente nu participă cei mici, dar vin direct la curse. Deci putem spune ca avem și participanți de 4 sau 5 ani.
Și cel mai în vârstă?
Cel mai în vârstă... 50+!
Deci pot să mă bag si eu!
Fără probleme! Mai departe, în 2019, din respect pentru oameni, am făcut un curs de la Spartan Race și am devenit Spartan Coach, la vremea aceea fiind singurul din Romania. În același an, am participat la următorul Spartan Race. În medie, sunt cam două pe an. Acolo am avut cele mai bune rezultate ca echipă. A fost o echipă tânără, nou înființată, dar am avut cele mai bune rezultate câștigând doua din cele trei probe, iar la cea de-a treia am venit pe locul doi.
Cum se numesc probele?
Probele sunt în felul următor: Sprint de 5 km și 20 de obstacole, Super - cu 10 km si 25 obstacole - și Beast - cu 20 km si 30+ obstacole.
Cine organizează competiția?
Spartan Race România. Acesta este un business adus în Europa centrală de slovaci. Directorul Spartan România este un român de naționalitate maghiară, Sandor Ilyes Roland.
Plătiți pentru a participa?
Plătim, plătim. Prețurile sunt pe măsură, nu este o cursă ieftină.
Cât?
Prețul crește în funcție de cursă. 300-350 de lei de persoană per cursă.
Banii îi suportați voi sau aveți sponsori?
În mare parte, îi suportăm noi. De asta am înființat Atlas Arena, pentru a avea un sprijin în competiții. Noi ne plătim biletul, dar avem nevoie de vitaminizare, de echipament, de pregătire. Și am reușit să aducem beneficii membrilor Atlas Arena, dar nu atât cât mi-am dorit. Creștem și sperăm să atragem din cei în ce mai mulți parteneri, sponsori.
Cursele cu obstacole, cea mai rapidă răspândire din istoria sportului!
E mediatizată competiția? Se vede pe undeva? Se scrie despre ea?
Competiia este mediatizată. Preambulul ei apare pe canalele principale de tv, am văzut spoturi. Nu e transmisă pe un canal tv exclusiv, însă există canalele Spartan Race, unde se dă live. Spartan Race este o cursă privată care a plecat din SUA și care are acum Campionate Europene, Campionate Mondiale. Atât de mare succes a avut cursa privată, încât a adus ramura sportivă. Sportul cu obstacole, cursele cu obstacole au cea mai rapidă răspândire din istoria sportului, dintotdeuna. Este prezentă acum în peste 30 de țări, cu milioane de Spartan Training Group-uri asemănătoare celui din București.
În cât timp s-a răspândit? Cam de când a început?
Spartan Race a fost fondat în 2007, la noi ajungând abia în 2018.
Deci cum se numește ramura sportivă?
Sport cu obstacole.
Se discută să ajungă la Jocurile Oimpice!
Ar putea ajunge la Jocurile Olimpice?
Da, o nouă disciplină cu obstacole va fi integrată în pentatlonul modern al Jocurilor Olimpice, declarație susținută de Federația internațională a sportului cu obstacole.
Și federație națională?
Există o asociație în Cluj care are legături cu Federația Internațională. Am purtat discuții, însă, inițial, afilierea nu a reprezentat o prioritate, ne-am concentrat cu toată energia pe comunitatea noastră. Am creat un microclimat, gestionat de un staff ce se implică la toate acțiunile asociației. La momentul oportun, vom vedea cum ne poziționăm fată de Federațiile Internaționale.
Diversitate socială: avocați, șoferi de dubă, doctori
Despre toate acestea vei vorbi, bănuiesc, și la Sports Business Academy...
Voi spune povestea Atlas Arena, cum am ajuns la ea și ce vrem să facem de acum încolo. Ne-am creat niște mecanisme proprii, un staff, o gală. Suntem doi antrenori, eu și colega mea de apartament, denumită soție, anume Roxana Buzea. Eu am făcut 14 ani de atletism, ea – judo, tot 14 ani. Am pus tot ce am acumulat și spunem noi că am făcut o echipă frumoasă, cu oameni din toate domeniile, de la avocați la șoferi de dubă, de la doctori la dezvoltatori imobiliari. Toți și-au găsit locul aici. Oameni care nu făcuseră sport niciodată în viața lor.
Avocatul aleargă și el prin noroaie?
Toată lumea se tăvălește în noroi, toată lumea se antrenează afară, toată lumea iese în ploaie. Asta promovăm, asta vrem să întărim. Partea de Covid ne-a făcut puternici, am ieșit apoi cu și mai multă plăcere. E momentul nostru de a ne închega și de a refula. Toată lumea are același tratament, și fetele, și băieții.
Echipele sunt mixte?
Da. regula spartană este că te înscrii cât de mulți într-o echipă, iar primii patru trag linie. După ce a termint al patrulea din echipă, se face media și acela este timpul echipei. Poate fi și o fată între cei patru care termină cursa.
Când vă antrenați?
Împreună, de două ori pe săptămână. O dată in weekend și o dată în cursul săptămânii, seara. Și avem un antrenament complementar, individual, pe Strava, o aplicație de alergat. În fiecare săptămână, avem aici antrenament tematic din atletism. Deci trei antrenamente pe săptămână. Mai avem și evenimentele organizate de noi, bootcamp-urile, care au avut un mare succes și sperăm să facem treaba asta și cu alte comunități.
Ce este acela bootcamp?
Un bootcamp reprezintă o provocare, o tabără cu specific militar, în care programul este necunoscut, participanții sunt ghidați de instructori, unde obligația ta este de a respecta regulile. Bineînțeles, cu specificul nostru de curse cu obstacole, noroi, alarme, teste de memorie, dar și cu momente de petrecere și voie bună. Dacă nu ar veni și momentele de relaxare, pe care punem mare preț, nu s-ar întregi spiritul Atlas Arena, unde oameni de la 20 până 50 de ani aleg să își depășească condiția. Și mai e un aspect, care se simte exclusiv la fața locului: atunci când ești la pământ, atât fizic, cât și psihic, și apare brațul camaradului care te sprijină în timp ce se aude: “Haide, se poate, putem reuși!”, atunci nu mai este despre tine, ci despre echipă. Toate aceste beneficii le voi detalia în cadrul Sports Business Academy.
Aruncare cu sulița, escaladă și „coreene”
Obstacolele în ce constau?
Obstacolele sunt inspirate din zona militară, iar alergarea dintre ele este pe un teren extrem de accidentat, poate chiar noroi, zăpadă, pietriș, nisip. Sunt probe de cățărat, atât pe funie, cât și pe obstacole naturale, târâș pe sub sârmă ghimpată, târâș pe sârmă ghimpată pe albia unui râu, aruncarea cu sulița într-un balot, dar nu suliță din aceea de la atletism, de 700 de grame, ci una sănătoasă, grea. Apoi, escaladarea diverselor forme de ziduri, mersul în echilibru pe o bârnă, pe un slack-line, înot, la care există vestă, o funie de care te poți agăța, foarte multă deplasare cu forța brațelor pe monkey-bar, exact ca maimuțica, așa cum face ea prin copaci. Iar la cursele mai complexe sunt și teste de memorie.
Adică?
Există anumite zone în care ai de memorat un paragraf, deloc ușor de ținut minte, iar pe parcurs, la un anumit moment neștiut, apare arbitrul și îți solicită paragraful memorat, care poate conține cifre, numere sau chiar semne. Dacă nu îl poți reproduce, există o penalitate: 30 de „coreene”, acele flotări cu săritură. Din poziție inițială stând în picioare, cobori în plank, atingi cu pieptul de pământ, revii într-o semigenuflexiune, de unde te desprinzi de la sol și plasezi palmele în dreptul capului.
M-ai convins: m-am lăsat de sportul ăsta înainte să mă apuc!
(râde) Nu e timpul pierdut.
Pare periculos. Cu obstacole, cu noroi, cu sârmă ghimpată... Nu există risc de accidentări?
Un studiu făcut în Anglia arăta că drumul în sine cu mașina până la locul unde se desfășoară competiția este mai periculos decât competiția propriu-zisă. Un risc există, dar prin prețul plătit beneficiezi de tot suportul necesar (zona de prim-ajutor, ambulanță, medic, salvamont, monitorizare), așa că nu avem de ce să ne facem griji. Au fost și la noi în țară accidentări, dar nimic grav. Însă riscul contribuie și la senzația de reușită de după, victoria pe care o trăiești știind ca ai învins toate obstacolele prezente. Acel târâș poate lăsa urme pe piele, acel cărat poate aduce vânătăi, dar nici un succes nu vine din zona de confort.
„Cel mai greu obstacol e alergarea”
Ce sportivi din alte discipline ar face față?
O vorbă din interiorul comunitățior spartane este: „Cel mai greu obstacol e alergarea”. Viorel Pălici, de exemplu, e campion național la alergare montană. El a participat la curse la noi și le-a cam câștigat pe toate.
Dar dintr-un sport mai... normal?
La noi încă există o teamă în ceea ce privește participarea la cursele cu obstacole. Una din îndatoririle mele ca brand ambasador Spartan Racing este să prezint lumii frumusețea din spatele noroiului și a sârmei ghimpate. În celelalte țări, participarea este mult mai numeroasă, de la bătrânei cu nepoțeii de mână, până la sportivi de elită. Pentru că aceste curse sunt amplasate in zone turistice, participă toată comunitatea di acea zonă. Toată lumea poate termina cursa aceasta, dar, bineînțeles, nu toată lumea poate ajunge pe podium. Iar podiumurile, am văzut și pe afară, sunt câștigate de regulă de alergătorii montani. Cu antrenament specific, oricine poate depăși obstcolele, însă alergarea cu diferență mare de nivel poate fi parcursă într-un timp bun numai cu o pregătire consistentă. Există și variantă de cursă Spartan Urban. La anul, sunt șanse mari să avem și noi o cursă de acest gen. Aceste curse sunt mai rapide, nu mai există diferența de nivel, deci aici putem avea surprize. Alergătorul montan poate fi învins, chiar de un fotbalist...
Da, asta voiam să te întreb. Dacă un fotbalist ar putea să termine o cursă de acest gen.
Da, da, Unul din proiectee noastre este să mergem și prin academiile de juniori. Bineînțeles, încercând să nu-i accidentăm.
Posibil să le fie frică de accidentări...
Suntem conștienți, dar intenția noastră este de a adapta această experiență specificului prezent în fotbal. Meciul este cursa, obstacolele sunt adversarii, iar victoria este comună. Credem în puterea acestei experiențe practicate în echipă. Beneficiile pot aduce un plus și în lumea fotbalului.
Cristiano Ronaldo s-ar clasa în primii 10
Deci Cristiano Ronaldo, la fizicul lui, ar putea câștiga o astfel de cursă?
La o cursă rapidă, pe plat, cu puțin antrenament specific, ar putea să vină în primii 10.
Ce vă doriți în continuare, care este obiectivul vostru?
Vrem să construim cea mai mare comunitate de pasionați, practicanți, ai curselor cu obstacole din România. Ca fondator Atlas Arena, îmi doresc să ofer cât mai multe beneficii membrilor. Poate, la un moment dat, vom avea și o arenă propriu-zisă. Momentan, ne desfășurăm peste tot unde sunt curse cu obstacole, chiar suntem parteneri de-ai lor, avem cele mai mari discounturi. În afară de Spartan Race, mai sunt și curse naționale, cum este Dac Warrior, care s-a desfășurat la sfârșitul lui septembrie în Tohani, o cursă care a pornit în 2021. Am fost chemați acolo la discuții, am ajutat cu sfaturi, pentru că în ultimii ani am strâns cea mai mare bază de date a curselor cu obstacole din România.
La ce curse mai participați?
Membrii noștri au participat la 37 de competiții, 30 naționale și 7 internaționale. Am fost în Sovacia, Franța, Ungaria, Cehia, Spania. Fiecare participant se întoarce cu ceva. Revenind la Dac Warriors, suntem parteneri de la început, conducem tot ce înseamnă încălziri, antrenamente oficiale, avem partea noastră de reduceri. Mai obținem ceva reduceri când facem un boot-camp acolo. Toate acestea, puse cap la cap, se transformă în sume mari într-un an, pe care membrii noștri le pun deoparte.
Poate participa oricine la aceste curse?
Da, bineînțeles. Invităm pe toată lumea la mișcare în aer liber, pentru a experimenta povestea curselor cu obstacole. Nu sunt aplicate costuri la primul antrenament. Următorul nostru eveniment este chiar Gala Atlas Arena, între 8 și 10 Decembrie, la Cabana Vârful Ciucaș, unde invităm pe toată lumea să celebreze alături de noi reușitele anului 2023!
Urmăriți SPORT.RO și pe Google News
