INTERVIU Ghiță Mureșan, stabilit de 30 de ani în SUA: „Sunt român, vin mereu cu plăcere acasă” / „M-am bucurat pentru Messi că a luat titlul mondial”. Big Ghiță a împlinit 52 de ani
Ghiță Mureșan, cel mai bun baschetbalist din istoria României, a împlinit ieri 52 de ani. Sport.ro a vorbit cu fostul star din NBA.
Singurul român care a jucat în NBA este de 18 ani ambasadorul echipei Washington Wizards (se numea Washington Bullets pe vremea când „Big Ghiță” juca aici, între 1993 și 1998). Gigantul nostru de 2,32 m are și o Academie de baschet la Washington, unde îi învață pe copiii americani sportul care i-a adus multe satisfacții.
Cum e la 52 de ani? Cum ai sărbătorit?
Mă simt foarte bine. Pentru mine, fiecare zi este cea mai importantă zi. Sunt fericit că sunt în viață și că mă pot bucura de fiecare zi.
Vreo petrecere cu familia, ceva?
Sunt doar cu soția aici. Victor (n.r. - fiul cel mic, 20 de ani) joacă în New Jersey cu Georgetown (n.r. - echipa Universității la care este student), iar George (n.r. - fiul cel mare, 22 de ani) e în România.
Și George ce face în România?
A mers să-și viziteze bunicii.
Le place băieților tăi în România?
Cred că da, da. Le place. Se mai duc din când în când.
Vorbesc românește?
Bineînțeles!
Unii români nu-i învață românește pe copiii lor născuți în străinătate...
Aia-i problema lor. Cu cât vorbește mai multe limbi, cu atât un copil este mai deștept, cunoaște mai multe obiceiuri.
Ești în continuare ambasadorul echipei de baschet din Washington, nu?
Da, lucrez cu Washington Wizards de vreo 18 ani. Sunt ambasadorul lor de 18 ani.
Cu Academia de baschet cum merge?
Merge foarte bine acum, după perioada de Covid. Foarte bine merge. Facem liga de baschet, campus...
”În America se pune mare accent pe sănătate, sport, mișcare”
În America e cu totul altă cultură a sportului față de România...
Este altă organizare. Se pune foarte mare accent pe sănătate, pe sport, pe mișcare. Copiii au mai multe oportunități să facă sport. Sunt foarte rari copiii care nu fac sport.
În România este o problemă din punctul ăsta de vedere.
Știi cum e, fiecare părinte cum are timp, cum este educat pentru sport. Plus că nu sunt condiții foarte bune.
Deci contează foate mult cât de implicați sunt părinții?
Da, contează foarte mult, pentru că părinții sunt cei care-i duc pe copii la sport. Poate că în România se face mai multă școală, și nu e rău să se facă, dar sportul te ajută să te dezvolți, îți dă multă încredere în tine. Dacă ai un corp într-o condiție foarte bună, atunci ai mult mai multă încredere în tine. Copiii care fac sport au mult mai multă încedee în ei decât copiii care nu fac sport. E foarte mare diferența. Și poți fi foarte deștept, dar, dacă nu ai încredere în tine, nu faci nimic. Eu asta văd de când lucrez cu copiii de 17-18 ani, la Academia mea.
Copiii tăi au făcut sport de mici, bănuiesc, nu?
Tot timpul au făcut. Și au făcut mai multe sporturi, tot timpul au încercat ceva diferit. E important să încerci mai multe sporturi când ești copil, nu să te axezi pe unul singur.
„Copiii au nevoie de facilități pentru sport și de programe de sport”
Trebuie și condiții ca să faci sport. La noi asta a fost și încă mai este principala problemă.
Consiliile județene, municipale ar trebui să se implice mai mult, să dezvolte mai mult cultura de sport, să le creeze facilități copiilor. Au nevoie de terenuri, de săli de sport. Și, pe lângă astea, au nevoie de programe de sport. Tot autoritățile locale trebuie să facă și asta.
A, să organizeze diverse acțiuni?
Păi bineînțeles, da. Dacă organizezi un turneu pe an, asta nu înseamnă că faci sport. Și în America, n-ar fi sport dacă n-ar fi condiții, săli de sport, terenuri de sport. Municipalitatea, autoritățile locale investesc în așa ceva și apoi fac pograme de sport, care durează două luni și în care copii joacă soccer, baschet, volei, handbal, basseball. Iar programele astea trebuie să fie făcute așa fel încât părinții să își poată permite.
Adică să nu coste mult?
Bineînțeles. Aici ai foarte multe posibilități să-ți duci copiii la sport. Și cu bani mai puțini, și cu condiții mai bune, și mai puțin bune. Concurența e mare, iar organizatorii încearcă să atragă cât mai mulți copii prin condițiile pe care le oferă.
În România la cât timp vii?
Vin cam în fiecare an. Nu cred că a fost an în care nu am venit.
Îți place aici?
Foarte mult îmi place. Sunt român, man! De fiecare dată vin cu mare plăcere în România.
Cum mai sunt văzuți românii în America?
Depinde de fiecare, cum își face treaba. Dacă îți faci treaba, ești văzut bine, respectat, apreciat.
Tu ai fost respectat și apreciat și ești, cred...
Știi cum este: câteodată ești, câteodată nu ești... Nu e totul perfect.
Te uiți la fotbal? Am văzut o poză cu tine și cu Messi, făcută acum câțiva ani...
O, da, a venit la un meci al lui Wizads, era cu echipa Argentinei pentru un amical cu El Salvador. Mă uit la fotbal, dar nu la meciuri de sezon. Mă uit la Campionatul Mondial, la competiții importante.
Și ai ținut cu Messi în Qatar?
Nu am ținut cu nimeni. M-am uitat la meciurile frumoase, spectaculoase. Nu m-a interesat cine câștiga sau cine pierdea. Nu sunt fan al unei echipe, pentru că echipa e trecătoare. Dar m-am bucurat pentru Messi că a câștigat.
- Mureșan a jucat în carieră pentru Washington Bullets (între 1993 și 1998) și New Jersey Nets (1998-1999), dar și pentru Pau Orthez, în Franța) și pentru Universitatea Cluj.
Urmăriți SPORT.RO și pe Google News