VIDEO EXCLUSIV Când pasiunea e mai presus de orice! Octavian Stoica a mers trei zile cu trenul până în Spania, pentru un meci de box: ”Bursa a fost 1.000 de dolari”

Fostul pugilist, multiplu campion național, a fost invitatul lui Andru Nenciu la Poveștile Sport.ro, emisiune transmisă în fiecare săptămână de VOYO și Sport.ro.

Povestea de viață a lui Octavian Stoica ”Geolgău” este una spectaculoasă, iar boxul marchează o parte importantă din ea. L-a făcut cine e și astăzi, iar în carieră a urcat în ring cu mari sportivi, care au scris istorie și sunt considerați printre cei mai mari boxeri din istorie!

”Geolgău” are în prezent o școală de box la Ștefănești, dar pe vremea în care urca în ring ca sportiv patru campioni mondiali i-au fost adversari: Markus Beyer, Byron Mitchell, Mohamed Benguesmia, Evans Ashira.

Octavian Stoica, trei zile cu trenul pentru un meci de box în Spania

A făcut pasul la profesioniști cumva întâmplător, dar a avut parte de experiențe incredibile, de povești pe care nu le va uita niciodată și cu care surprinde orice om care nu-i cunoaște întregul parcurs în sport.

Primul meci la profesioniști e o poveste aparte. A plecat până în Spania să boxeze pe o rută năucitoare. A făcut trei zile cu trenul până la Vigo. Și-a ridicat nivelul de energie gândindu-se că trebuie să-și pună la podea adversarul, Javier Martinez, și a făcut chiar și pregătire fizică pe culoarul vagoanelor de tren.

Aproape a făcut turul Europei pentru a boxa în Vigo

A prins gustul boxului profesionist în ciuda greutăților, iar drumul cu trenul, din România până în Spania, le-ar fi pus capac unor sportivi mai boemi. În emisiunea Poveștile Sport.ro, Octavian Stoica ”Geolgău” a rememorat acel moment, ca o cursă nebună în care aproape că a străbătut Europa de la Est la Vest.

”În 1990 mă lăsasem... am revenit la sală apoi, am început să mă antrenez, am revenit în 1994 – 1995. Am mai câștigat două-trei meciuri. Într-o vară, în 1996, m-am întâlnit cu maestrul Adrian Lăcătuș (n.r. – acum antrenorul coordonator al lotului feminin al României), iar de acolo s-a schimbat totul. M-am întâlnit cu el la o terasă, iar acolo mi s-a propus să revin în box.

Eu aveam un magazin atunci și mi s-a propus să vin la sală, că începuse să se boxeze pe bani buni. M-am dus, am reînceput antrenamentele. Aveam 100 de kilograme, eram urs! M-am apucat de antrenamente, iar după câteva zile mi s-a spus că pot avea un meci la Vigo (n.r. – Spania).

Am întrebat de bani și mi-au zis că e 1.000 de dolari la primul meci. Asta era în 1996. Am acceptat, bani buni pe vremea aceea! M-am pregătit, trebuia să fac 79 de kilograme. Le-am dat jos într-o lună și o săptămână, cât mai era până la meci. Născut în Sectorul 3 din București, lângă IOR, dădeam trei ture de parc, le mâncam! Făceam și 10 rânduri de trepte. Am făcut categoria până la urmă, nici nu mă interesa cu cine mă bat!

În fine, mi s-a luat biletul de tren până în Spania! Am plecat din Gara de Nord dimineața, am ajuns seara la Nyugati (n.r. – gară din Budapesta), am traversat la Keleti (n.r. – altă gară din Budapesta), la 2 noaptea am luat trenul până la Praga, de acolo am schimbat trenul până la Munchen, de la Munchen am ajuns la Paris Est, am luat metroul până la Paris Vest, de la Paris Vest am mai mers în alt oraș din Franța, iar de acolo am mers la Madrid. De la Madrid la Vigo apoi. În trei zile am ajuns acolo!

Ne-am cazat, am avut cântarul, iar a doua zi am boxat. Am boxat primul meci la profesioniști cu Manuel Osio. Mi-a fost greu după drum, în runda a 3-a și a 4-a am simțit că mă tai, că nu mai pot. După a 5-a și a 6-a, parcă am simțit că a început iar meciul.

Am trecut acel punct, am început să boxez, l-am păcălit, l-am lovit, dar a câștigat el la puncte. Trebuia să câștige, dar eu eram mulțumit că am dus rundele. Nu știam cum o să reacționeze corpul la un meci la profesioniști.

M-am întors acasă apoi, aveam aceeași rută cu trenul. La două săptămâni, mi s-a spus că e un alt meci, la Paris, cu Izzard. Am întrebat cine e, că prima dată, în Spania, nu știam cu cine mă bat.

Când am văzut cine e... era de culoare... eram la cântar, erau cântare mari, cum sunt la Arena Națională, jos, nu sus. Când m-am uitat de jos în sus la el și l-am văzut cu pachetele de mușchi avea și o cască de miner în cap, zic: 'Maestre, ne bate pe amândoi ăsta! Ne bate, ne omoară pe amândoi!'.

Am început să mă interesez de el, era locul 6 IBF. Am plecat la Paris cu maestrul Lăcătuș, cu Ene Ion, atunci am mers cu avionul. Am făcut un meci acolo... l-am bătut pe francez la el acasă, dar s-a dat meci nul! Dar l-am bătut de l-am distrus! Maestrul Lăcătuș spunea: 'băi, nu te mai lua cu el la bătaie'. Dacă nu îl luam, mă lua el.

Arbitrul nu îl număra, dar am făcut meci frumos. Toată lumea spunea că am câștigat, dar s-a dat remiză”, și-a amintit Octavian Stoica ”Geolgău” la Poveștile Sport.ro.