Wimbledon rules!

Nikolai Davydenko a pierdut cu 3-0 in fata lui Becker la Wimbledon. Ar fi ceva normal. Dar in fata lui Benjamin Becker? Si asta mi se pare a fi ceva normal. La cat o fi cota la pariuri pe un 3-0 in fata numarului 4 mondial!? Dar oare mai are cineva curajul sa parieze pe Davydenko? Poate doar un paralel cu tenisul care n-a auzit ce s-a tot intamplat pe la meciurile ruso-ucraineanului in ultimii 2 ani.

Am zis sa-mi trag si niste favoriti.  Si mi-am ales din toate generatiile. Bjorkman mi-a placut intotdeauna, acum ca mai si joaca la 36 de ani chiar m-a inrolat in tabara lui. Pasiunea pentru Haas mi s-a reaprins la Masters Series-urile din America. In ceea ce il priveste pe Dancevic, mi se pare ca stie mai mult tenis decat Ivanisevic.

Deasupra tuturor sta insa Stahovski. Jocul sau m-a aprins atat de tare incat I l-am comparat cu filmele lui Tarkovski in timp ce comentam meciul sau cu David Ferrer. Doar astfel de jucatori mai pot tine in viata Wimbledonul. Asa cum l-am mostenit de la McEnroe, Edberg, Becker sau Sampras. Mai lasati-ma cu spaniolii si anduranta lor. La ciclism cu ei. Sau in nationala lui Piturca. La cat de ofensivi sunt, locul lor e perfect acolo. Stiu insa ca viitorul este al lor. O sa avem un Wimbledon anexa a Roland Garrosului. Daca nu ma credeti uitati-va cine a castigat la Queen’s si Rosmalen.

Nimic despre romani? Nu va spun decat ca entuziasmul venit dupa acest snop de victorii din primul tur imi aduce aminte de nationala masculina de handbal. Nastase si Birtalan zambesc ingaduitori. Doar ne-am calificat, nu?