Budescu, acest geniu neînțeles al fotbalului românesc. Caramavrov scrie despre fotbalistul care încă mai crede că joacă în curtea școlii sau la o miuță cu prietenii
Conference League
Din păcate, Budescu n-a fost niciodată un mare jucător, pentru că fotbalul nu mai este demult doar despre dribling și despre un gol la vinclu. Vorbim acum despre intensitate timp de 100 de minute, despre capacități atletice, despre o rezistență fizică extraordinară, despre sarcini tactice respectate cu strictețe, despre amănunte de finețe.
Budescu e un boem, un artist fără canoane care iubește un gol marcat de pe tunelul de la vestiare mai mult decât unul cu latul dintr-un meci oficial. E atipic, neînțeles, se antrenează mai mult la grătare și savurând Coca Cola, refuzând o viață sportivă, refuzând să muncească pe brânci pentru a ajunge la un nivel superior. Dacă îi este bine așa, de ce să iasă din zona lui de confort?
 (1).jpg?fm=jpg&q=80&fit=max&crop=7089%2C5296%2C0%2C0&w=190)
.jpg?fm=jpg&q=80&fit=max&crop=2000%2C1494%2C0%2C0&w=190)
.jpg?fm=jpg&q=80&fit=max&crop=3438%2C2569%2C0%2C0&w=190)
Acuma, depinde ce vrem. Să vedem goluri ca acela de la Tallinn sau un fotbalist exemplar, care face doar ce trebuie să facă, fără să-și pună și mintea la contribuție sau fără să riște nimic, o lovitură năucitoare sau o pasă cu călcâiul. Ideală ar fi o combinație a celor doi.
De ce n-a ajuns într-un campionat puternic?
Ne place de Budescu atunci când ne arată o atingere fină, ne bucură privirea, dar, în același timp, ne este și ciudă că el sau Alibec sau Sânmărtean mai demult s-au mulțumit cu puțin și n-au ajuns într-un campionat mai puternic. Era bine și pentru națională.
Din păcate, într-un meci cu o echipă puternică, „poetul” nostru nu mai are timp de „metafore”, nu mai găsește spațiu pentru a trage așa cu exteriorul. Și de-aia îi dau dreptate acum lui Ilie Dumitrescu: ce goluri importante a dat Budescu la națională? Căutați-le, dar ele nu prea există.
Cred că Budi al nostru avea nevoie la începutul carierei de un antrenor ca Hagi, nu mai zic de Lucescu sau de Boloni, un antrenor care să-l capaciteze, să-i spună unde ar putea să ajungă dacă ar pune un pic osul la treabă.
La 34 de ani, împliniți în februarie, Budescu e la apusul carierei. Poate că va mai da un gol sau două cu exteriorul, dar, nu ne vom aminti niciodată de el ca de un mare fotbalist.
Urmăriți SPORT.RO și pe Google News
.jpg?fm=jpg&q=80&fit=max&crop=4949%2C3698%2C0%2C0&w=190)
.webp)
 (9).webp)
