S-a apucat de sport dupa o bataie in cartier, apoi a ajuns sa imbrace tricoul Romaniei. Povestea fantastica a rugbystului care a muncit la un magazin de telefoane

Eugen Capatina e un dur in lumea rugby-ului, dar, pe cand era copil, n-ar fi visat ca va ajunge la Cupa Mondiala. Povestea lui a inceput de la o bataie in cartier. 

"Da, m-au batut... era langa o masa de ping pong unde ne jucam. Au venit niste baieti din alta zona si eu eram mai mic. A fost singura data, dup-aia nu s-a intamplat. In momentul ala m-am dus la karate", isi aminteste el. 

Pe langa karate a mai facut si alte sporturi de contact: box si lupte. I-au intarit trupul, dar si mintea.

"Violenta duce la violenta. Nu esti mai barbat sau mai putin barbat daca iei sau dai bataie. Am facut ceva lupte, box, sporturi care m-au pregatit pentru rugby. Era o durere placuta", mai spune Eugen Capatina.

S-a apucat de rugby la 18 ani. Colegii sai aveau deja ani grei de juniorat, insa a venit si el tare din urma. 

"Nu m-am gandit niciodata ca o sa fac de performanta, ca o sa ajung la nivelul sa castig bani sau sa traiesc din asta. Au fost si momente cand am vrut sa ma lasa. Cand m-am apucat, nu erau bani si, venind dintr-o familie modesta, imi doream sa cresc financiar. Un domn m-a luat la el si m-a angajat, era la un magazin de telefoane. A fost perioada de cumpana, daca nu se intampla asta, nu cred ca mai faceam rugby, ma trimitea si la antrenamente, eram slabut, aveam 70 de kg. Ma ducea in fiecare seara la sala", a rememorat rugbystul. 

"Avea si un fast food si ma obliga sa mananc, ma ducea la sala. Dupa o zi de munca, mergeam la antrenament si in cateva luni am pus pe mine vreo 30 de kg", a mai spus el.

Nu va uita niciodata debutul la nationala. A marcat un eseu.

"Cand am cantat imnul a fost ceva extraordinar. E un sentiment unic sa te unesti cu toti oamenii care sunt alaturi de tine, care  te sustin, te admira. Pentru mine a fost extradordinar sa merg pe drum sa faca lumea poze cu mine, sa ceara autografe. Atunci m-am simtit sportiv", a spus Eugen.

Colegii il admira si pentru sufletul sau mare. 

"Prietenia noastra a inceput acum 5 ani de zile, cand am venit prima oara la Timisoara. El m-a luat sub aripa lui, ca sa zic asa, a avut grija de mine avand in vedere ca eram aproape junior cand am venit. Nu prea m-a invatat la bine, sincer sa fiu, cam multe prostioare, dar mi-au prins bine. Pot sa zic ca mi-a dat o incredere. De atunci inca suntem impreuna, avem chestii pe care nu le impartasim el cu sotia sau eu cu prietena, am devenit ca fratii", a spus si Alexandru Tarus. 

"Cel mai greu e cand ma despart de colegi, eu sunt un tip care pune mai mult suflet in ceea ce face, cred ca de fiecare data cand un baiat pleaca mi-e foarte greu. Mi-e greu pentru ca petrec mai mult timp cu ei decat cu familia", mai spune Eugen Capatina.

Din cand in cand mai merge prin cartierul copilariei. Pe strazile care l-au ajutat sa devina mare.  

"Ieseam toti din toate blocurie astea, eu stateam la casa, si ne strangeam si jucam fotbal. Nu eram eu prea talentat, eu eram ultimul ales tot timpul. Faceam din pietre, faceam diferite porti, faceam terenul si jucam cat era ziua de lunga. Echipa o face de obicei cel care avea mingea. Acum nu prea mai vad copii", a mai spus el.

Si canalul Bega din Timisoara era loc de joaca. 

"Vara, cand stateam ne strangeam cel putin 10, aveam o camera mare de tractor si o umflam, iar apoi saream in Bega. Apa mi se pare mai murdara acum, dar cred ca si atunci era, insa nu prea constientizam" - Eugen Capatina.

Filmele sunt pasiunea sa. 

"Chiar am vazut acum o comedie cu robert De Niro seara trecuta si a fost extradordinar, sa zicem ca el e actorul meu preferat. Din Romania, imi place foarte mult la ora asta Mihai Bobonete, e extraordinar", a mai spus Eugen Capatina. 

Eugen Capatina a debutat la echipa nationala in 2012, intr-un meci contra Ucrainei, iar in 2013 a marcat singurul eseu in partida jucata de Stejari in Portugalia, la inceputul campaniei de calificare la Cupa Mondiala din Anglia, unde Romania a mers anul trecut.

Cariera lui Eugen este legata de Timisoara, insa acesta a jucat si la Steaua.