SPECIAL România 2024 vs. România 2016: asemănări, diferențe și coincidențe. Rolul jucat de FCSB atunci și acum

Romania Euro 2016 EURO 2024 FCSB EURO 2024
SPORT.RO
Data publicarii: Luni 10 Iunie 2024, 09:46
Data actualizarii: Luni 10 Iunie 2024, 10:01

EURO 2024 e transmis de Pro TV, Pro Arena și VOYO. 

Revenirea naționalei României la Campionatul European se produce după opt ani, perioadă în care fotbalul autohton a cunoscut un regres pe plan european, dar o analiză amănunțită ne arată că în 2024 nu suntem cu mult mai departe față de 2016, când am plecat acasă încă din faza grupelor. Pe bancă stă tot un Iordănescu, Stanciu și Alibec se încadrează în categoria "atunci, dar și acum", perechea de fundași centrali e punctul de greutate al echipei, avem aceleași dubii în atac, în timp ce FCSB continuă să fie principalul furnizor.

Mai mulți jucători din top 5 campionate

Unul dintre criteriile de bază în încercarea de a măsura valoarea unui lot național e numărul strainerilor care vin din cele mai puternice cinci campionate ale Europei (Anglia, Spania, Franța, Germania și Italia) și, surprinzător, versiunea României din 2024 stă mai bine la acest capitol decât cea din 2016. În franța am mers cu Tătărușanu (Fiorentina), Pantilimon (Watford), Chiricheș (Napoli) și Raț (Rayo Vallecano), în Germania îi avem pe Moldovan (Atletico), Rațiu (Rayo), Drăgușin (Tottenham), R. Marin (Empoli) și Ianis Hagi (Alaves).

Un alt barometru interesant e legat de fotbaliștii care vin la European din zona arabă, și aici având parte de un echilibru evident. În 2016, Dragoș Grigore juca pentru Al Sailiya și Sânmărtean era convocat de la Al Ittihad, în timp ce în 2024 îi avem din Arabia Saudită sau Qatar pe Andrei Burcă (Al-Okhdood), Nicolae Stanciu (Damac) și Denis Alibec (Muaither, rămas apoi liber de contract).

Din punct de vedere al campioanei, lucrurile nu stau cu mult diferit. Astra, triumfătoare în sezonul 2015/2016 cu Marius Șumudică pe bancă, trimitea trei jucători la lot (Silviu Lung, Valerică Găman și Denis Alibec), pe când FCSB se poate lăuda cu patru nume în 2024: Târnovanu, Șut, Olaru și Coman.

De altfel, un detaliu constant e că echipa patronată de Gigi Becali este, la opt sezoane distanță, interval în care a câștigat un singur titlu, cea care dă cei mai mulți jucători în lot, cei enumerați mai sus. În 2016, FCSB-ul trimitea tot patru oameni în Franța: Pintilii, Chipciu, Adi Popa și Stanciu. Diferența este că niciunul dintre Târnovanu, Olaru, Șut și Coman nu are postul de titular bătut în cuie, așa cum se întâmpla cu Pintilii sau Stanciu.

Fără suspansul din 2016. Mitriță, "noul Maxim"?

Un argument în favoarea celor care vorbesc despre o scădere în raport cu ultimul European la care am participat e modul în care selecționerul Edward Iordănescu a alcătuit lotul pentru turneul final. Ajutat de implementarea regulii care-i permite să ia cu el 26 de jucători, fiul lui Anghel Iordănescu nu a avut sau nu a vrut să aibă alegeri dificile de făcut, așa cum s-a întâmplat cu tatăl său în urmă cu opt ani.

Atunci, Generalul îi lăsa acasă pe Ioan Hora, Andrei Ivan, Adrian Ropotan, Alin Toșca și Alexandru Maxim din lotul lărgit convocat inițial pentru EURO, ultimul pierzând la baionetă lupta cu Alexandru Chipciu. Acum, lotul a fost limpede cu mult timp înainte de anunțarea sa, de pe lista inițială fiind tăiați doar Sava, al patrulea portar, și Grameni, care oricum nu avea șanse reale. Selecționerul a preferat să nu se uite spre Alex Mitriță, Vlad Chiricheș, Alex Chipciu sau Dan Nistor, rămânând fidel ideii de a se baza pe oamenii care au dus greul în preliminarii. Iar o asemănare e legată de omul în jurul lipsei căruia se face și cea mai mare "gălăgie": în 2016 a fost Maxim, în 2024 e Mitriță.

Centrul apărării rămâne punctul fix

Din punct de vedere al primului 11, asemănările există și ele. În 2016, Raț era titular incontestabil în banda stângă a apărării, statut de care se bucură și Bancu în 2024, dar și Rațiu pe flancul drept. Stanciu joacă același rol pe care-l avea în 2016, Răzvan Marin e, la fel ca Pintilii acum opt ani, punctul fix de la mijlocul terenului, iar axul defensivei poate fi considerat și astăzi punctul de rezistență.

În 2016, Chiricheș și Dragoș Grigore au prins toate minutele în preliminarii, situație pe care au fost foarte aproape să o egaleze Drăgușin (855 de minute din 900) și Burcă (873 de minute din 900) în actualele preliminarii. Iar coincidențele continuă: Chiricheș, la fel ca Drăgușin, venea după un transfer mare (de la Tottenham la Napoli) și era considerat cel mai valoros tricolor, în timp ce Dragoș Grigore, la fel ca Burcă, venea din Arabia Saudită și se impunea lejer ca titular, neavând un rival serios pe post.

Mergem din nou la EURO fără un atacant titular cert

Pe plan ofensiv, chiar dacă lotul e mai mare, Iordănescu junior a ales să ia în Germania tot patru atacanți, la fel cum a procedat Seniorul în 2016: Keșeru, Stancu, Fl. Andone și Alibec, respectiv Pușcaș, Drăguș, Alibec și Bîrligea. Atunci, Bogdan Stancu putea evolua și în banda stângă, la fel cum astăzi o poate face Denis Drăguș.

Iar cazurile asemănătoare continuă, pentru că România nu a mers la EURO 2016 cu un atacant titular clar. Alibec a început meciul cu Franța, Keșeru a fost trimis din primul minut în cel cu Elveția, iar Andone și-a primit șansa în partida cu Albania. Înainte de ediția din 2024, după amicalele cu Bulgaria (0-0) și Liechtenstein (0-0), pare că Denis Drăguș are cele mai mari șanse să fie titular în meciul de debut cu Ucraina, urmând ca Alibec să fie luat în considerare cu Belgia. Atacant clasic, de careu, dar ineficient, Pușcaș e văzut cu șanse bune la titularizare în ultimul meci cu Slovacia, având în vedere că vom avea nevoie de un atacant masiv care să dea bătălii dure cu fundașii adverși.

VIDEO EXCLUSIV Lucian Sânmărtean, la Emoții Europene (Sport.ro și VOYO)

VIDEO EXCLUSIV Mihai Pintilii, despre EURO 2016, la Poveștile Sport.ro

Modifică setările cookies
Don’t miss out on our news and updates! Enable push notifications
Get notifications about important news!