Cu câteva zile înainte de alegerile prezidențiale și referendumul pentru UE, care au avut loc duminică în Republica Moldova, Consiliul Uniunii Europene a adoptat măsuri restrictive împotriva a cinci persoane şi unei entităţi responsabile pentru acţiuni de destabilizare a Republicii Moldova, după cum se indică într-un comunicat al Consiliului.

''Moldova se confruntă cu tentative masive directe din Rusia de a destabiliza ţara şi cu provocări rezultate din războiul de agresiune dus de Rusia contra Ucraina. Aceasta este o ameninţare directă faţă de o ţară suverană, faţă de viaţa sa democratică, faţă de calea sa către Uniunea Europeană. UE va continua să furnizeze tot sprijinul pentru aspiraţiile justificate ale poporului moldovean'', a declarat şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell.

Printre persoanele sancţionate se află Evghenia Guţul, başkană a unităţii teritoriale autonome Găgăuzia, care este responsabilă pentru promovarea separatismului în acea regiune, încercând astfel să răstoarne ordinea constituţională şi ameninţând suveranitatea şi independenţa Republicii Moldova.

Guțul, 38 de ani, a devenit, dintr-o necunoscută, bașkană cu sprijinul total al lui Ilan Șor, milionarul fugar din țară care este în continuare patronul echipei de fotbal Milsami Orhei și implicat în viața politică a Moldovei, deși politicianul pro-rus a fost condamnat la 15 ani de închisoare pentru devalizarea mai multor bănci de peste Prut.

Ce presupun sancțiunile Uniunii Europene

Pe lista celor sancţionaţi se află, de asemenea, Mihail Vlah, adjunct al başkanei Evghenia Guţul şi consilier pentru relaţia cu presa, Iurii Cuzneţov, adjunct al şefului Departamentului pentru afaceri externe al regiunii Găgăuzia, şi Ilia Uzun, vicepreşedinte al comitetului executiv şi membru al Adunării Naţionale găgăuze.

De asemenea, sunt sancţionaţi Evrazia, o asociaţie neguvernamentală cu sediul în Rusia al cărei obiectiv este de a promova interesele Moscovei în străinătate, şi directoarea şi fondatoarea sa, Nelli Parutenco.

Cei vizaţi de sancţiuni vor face obiectul unei îngheţări a activelor lor din UE şi al unei interdicţii de a primi fonduri sau resurse economice, direct sau indirect, conform Agerpres.

Numărul celor vizaţi de regimul de măsuri restrictive a ajuns acum la 18 (16 persoane şi două entităţi).