Orașul cu două cluburi identice care joacă în țări diferite și se urăsc de moarte
Fotbal extern
Conflictul de lungă durată dintre Serbia și Kosovo, unul care a escaladat din nou în ultimele zile, poate fi înțeles mai bine și în context fotbalistic.
de Ionuț AXINESCU
Independentă din 2008, dar nerecunoscută de state precum Spania, România, Grecia, Rusia, Serbia, Argentina, India, Brazilia, Indonezia sau Mexic, Kosovo are o situație complexă. Deși populația majoritară este de origine albaneză, există și excepții.
În nordul Kosovo, peste 80% din populație este de origină sârbă, ceea ce a creat întotdeauna tensiuni etnice. Cu precădere în orașul minier Mitrovica, aflat aproape de granița cu Serbia, care astăzi este literalmente împărțit în două: partea sârbă, în nordul urbei, și partea albaneză, în sud.
Orașul cu două cluburi identice, care joacă în țări diferite
Din 2013, Kosovo de Nord funcționează independent de instituțiile din Kosovo, refuzând să accepte independența statului cu capitala la Pristina. La Mitrovica, conflictul etnic e la el acasă: podul de pe râul Ibar, care traversează orașul, e adesea blocat de sârbi, ca simbol al rezistenței și ca semn de nesupunere față de autoritățile din Kosovo.
Situația tensionată se reflectă cu prisosință și în fotbal. Liga regională din Kosovo de Nord face parte din sistemul fotbalistic din Serbia. Ciudățenia supremă, despre care a scris inclusiv celebra publicație The New York Times, este că la Mitrovica există două cluburi de fotbal, cu nume identic și cu steme similare, care astăzi evoluează în țări diferite.
Cândva, exista doar o echipă. Fondată în 1932, FK Trepça a fost prima grupare din Kosovo care a ajuns în campionatul fostei Iugoslavii, în sezonul 1977/1978. În 1978, gruparea din Mitrovica a jucat și finala Cupei Iugoslaviei, pierdută în fața celor de la Rijeka (0-1). În componența echipei, pe atunci, se aflau atât albanezi, cât și sârbi.
La începutul anilor 1990, pe fondul războiului din Iugoslavia, jucătorii albanezi au început să părăsească echipa. În 1999, etnicii de origine albaneză au creat KF Trepça, în sudul orașului, asta în timp ce sârbii s-au retras în nordul lui, acolo unde erau majoritari.
KF și FK înseamnă același lucru (Fotbal Club), doar că în limbi diferite: Klubi Futbollistik, în albaneză, și Fudbalski Klub, în sârbă. Astăzi, KF Trepça susține că este continuatoarea brandului născut în 1932, mai ales că joacă pe stadionul mare din oraș, de 18.500 de locuri, care după război a primit numele unui fost lider paramilitar albanez (pe care sârbii îl consideră terorist).
Istoria diferită a celor două Trepça
În schimb, sârbii de la FK Trepça consideră că gruparea mamă a fost, de la bun început, de origine sârbă, așa că se văd drept adevărata echipă din Mitrovica. FK Trepça evoluează acum în „exil”, la Zvečan, într-un oraș învecinat, pe o arenă de numai 3.500 de locuri.
Din punct de vedere sportiv, KF Trepça, echipa etnicilor albanezi, a avut ceva mai mult succes decât rivala sârbă. A câștigat o dată campionatul din Kosovo, în 2010. Apoi a retrogradat, a revenit iar în prima divizie, dar din 2017 joacă fără întrerupere în a doua ligă din Kosovo.
În schimb, FK Trepça nu a ajuns prea departe: nu a jucat niciodată în primele două ligi din Serbia. Astăzi, evoluează în a patra ligă sârbească, dar a devenit faimoasă în țara vecină cu România pentru loialitatea ei. În 2013 și 2014, a disputat două amicale cu marile forțe din Serbia, Partizan și Steaua Roșie, în semn de solidaritate cu sârbii din Kosovo.
Așa cum Serbia nu recunoaște Kosovo, nici FK Trepça nu o recunoaște pe „sora” KF Trepça, pe care o acuză că i-a furat nu doar culorile și istoria, ci și stadionul.
UEFA, deși solicitată în numeroase rânduri să rezolve „anomalia”, nu a intervenit în favoarea niciunei părți, spunând că este datoria celor două federații să lămurească problema celor două cluburi care poartă numele de Trepça.
Urmăriți SPORT.RO și pe Google News
