EXCLUSIV Românul care a emigrat în Polonia și a fondat un club de fotbal multinațional pe care l-a dus în „cupele europene”
Fotbal extern
- Krakow Dragoons: primul club înființat de străini în fotbalul polonez
- De la amatori în piramida fotbalului profesionist din Polonia
- „Avem 25 de naționalități la echipă!” Cine e românul „vedetă” al echipei
- Bugetul lui Krakow Dragoons: „Avem nevoie de 15-16 mii de euro pe an”
- Pasul spre „cupele europene”, împotriva echipei la care s-a format Gullit
- Românii din Cracovia și viața de zi cu zi în Polonia
În septembrie 2015, un român stabilit în Cracovia, oraș din sudul Poloniei, a pus bazele unui club de expați. Între timp, Krakow Dragoons a ajuns prima grupare de străini din fotbalul profesionist polonez.
Alex Băcica, licențiat în marketing și economie și absolvent de master în management sportiv, a părăsit România în 2012, după șapte ani de locuit în București. Inițial a plecat spre Copenhaga, dar soarta l-a adus la Cracovia, unde a găsit un job stabil și a decis să rămână „măcar un an”.
 (10).jpg?fm=jpg&q=80&fit=max&crop=5094%2C3806%2C475%2C0&w=190)
Krakow Dragoons: primul club înființat de străini în fotbalul polonez
Povestea lui Krakow Dragoons a început trei ani mai târziu, după ce Alex a găsit un anunț pe Facebook. „Cineva căuta oameni pentru o ieșire la fotbal și m-am înscris imediat”, își amintește el. S-a format un grup, care însă a fost în prag să se destrame câteva luni mai târziu. Alex nu voia să rămână fără fotbal în timpul liber, așa că a decis să se ocupe de organizarea ieșirilor.
După un an, timp în care s-a închegat un nucleu de expați din Cracovia pasionați de fotbal, a înscris echipa într-o ligă de amatori. Așa s-a născut Dragoons, primul club multinațional înființat de străini în fotbalul polonez. O grupare de expați, care se identifică, însă, cu orașul Cracovia.
Numele l-a ales împreună cu ceilalți membri fondatori.„Inițial am zis Dragons, care ni s-a părut OK, dar parcă îi lipsea ceva. Am adăugat un 'o' și a ieșit Dragoons, echivalentul vestic al husarilor”, spune Alex Băcica. „E un club cu care expații se pot identifica într-un fel sau altul. Un punct de plecare pentru a cunoaște oameni noi și a se integra aici. Pentru mine, de exemplu, a fost greu în primii ani aici, mai ales din punct de vedere social. Sunt și introvertit de fel.”
De la amatori în piramida fotbalului profesionist din Polonia
„În 2019, Krakow Dragoons a ajuns în piramida fotbalului polonez. Acum, tocmai am încheiat primul sezon al nostru în A Klasa, nivelul 7 din 8 în sistemul competițional din Polonia. Și jucăm și în Cupa Poloniei. Am stat două sezoane și jumătate în B Klasa, prima stagiune fiind întreruptă de pandemie. Între timp, au fost schimbări importante la club.
S-a format o echipă de conducere și acum nu mai e nevoie să facă totul un singur om. Deși nu mai suntem la început, am rămas ‘fresh’. Arătăm mai profesionist, transmitem live meciurile pe internet, avem două magazine online de unde se pot comanda echipamentele noastre. Și totul s-a întâmplat organic, din interior.
Jucăm pe stadionul KS Prądniczanka, recent renovat cu teren sintetic și cu 1.200 de locuri acoperite. De antrenat ne antrenăm în complexul Blonia Sport, aproape de stadionul clubului Wisla Cracovia. Antrenamentele sunt de două ori pe săptămână, seara, după muncă. Unde ne vedem peste cinci ani? Greu de spus. Eu sper să înființăm o grupă de copii și poate una de old-boys, ca să mai joc și eu.”
„Avem 25 de naționalități la echipă!” Cine e românul „vedetă” al echipei
„Cred că acum avem 25 de naționalități în echipă. De când ne-am înființat, au fost vreo 50. Între timp, a crescut și numărul de polonezi, cum era și normal. Mulți străini vin și pleacă după un sezon, când își schimbă jobul în alt oraș sau în altă țară ori pur și simplu termină ce au de făcut în Cracovia. Nu putem influența asta, pentru că încă suntem un club amator.
Avem jucători care au fost profesioniști în perioada junioratului, dar apoi au renunțat la fotbal. În lotul de azi sunt un român și un spaniol care au jucat la un nivel mai ridicat în trecut. Robert Ambrosie a evoluat în SUA la nivel de college soccer, apoi a promovat în Liga 2 cu Știința Miroslava. Joaquin Serrano a jucat pentru Spania U16 și a fost legitimat pe la Oviedo, Deportivo La Coruña sau Seattle Sounders, în MLS. Dar mai mult decât CV-urile, pentru noi contează caracterul jucătorilor.”
Bugetul lui Krakow Dragoons: „Avem nevoie de 15-16 mii de euro pe an”
„Bugetul nu e niciodată suficient. Nu avem o sumă fixă, doar încercăm să acoperim toate cheltuielile. Până acum am fost pe 0 sau foarte puțin pe minus. Există o taxă de membru, echivalentul a aproape 1.000 de lei pe an, iar asta reprezintă cam 50% din cât avem nevoie. 20% din buget e acoperit de sponsorizări, care sunt de fapt afacerile unor membri ai clubului. Restul, improvizăm.
Uneori accesăm programe de susținere a clubului, cum am făcut când am primit 1.000 de euro de la Adidas. Primim și donații, ceea ce ne bucură, pentru că înseamnă că cineva apreciază ce facem noi. Per total, avem nevoie în fiecare sezon de 70.000 de zloți, adică 15-16 mii de euro. Pe termen lung, visul e să facem clubul să se susțină singur. Apoi, să desființăm taxa de membru și poate să le oferim și contracte jucătorilor. Dar e nevoie de o investiție serioasă pentru asta.”
Pasul spre „cupele europene”, împotriva echipei la care s-a format Gullit
„Am mers recent la Fenix Trophy, o competiție internațională pentru cluburile de amatori și semiprofesioniste. E recunoscută de UEFA și ai nevoie de acordul federației țării din care provii ca să participi. Am jucat la Amsterdam, cu AFC DWS, echipă unde și-au făcut junioratul Ruud Gullit și Frank Rijkaard! Ei au jucat și în cupele europene pe vremuri, ultima oară în 1968, cu Chelsea sau Rangers. Apoi am fost la Praga, unde am jucat cu Raptors, club similar cu al nostru.
Fenix Trophy e un turneu unde participarea e pe bază de invitație. Sunt chemate cluburi deosebite, care ies cu ceva în evidență. La ediția asta au fost echipe din Anglia, Danemarca, Cehia, Polonia, Serbia, Belgia, Germania, Italia și Spania. A câștigat BK Skjold, din Copenhaga. Poate pe viitor vor fi și formații din România, ar fi extraordinar să venim în țară să jucăm într-o cupă europeană.”
Românii din Cracovia și viața de zi cu zi în Polonia
„Comunitatea de români din Cracovia nu e foarte mare, deși în creștere în ultimii ani. Nu interacționez prea mult cu ei, pentru că timpul meu se împarte între job, familie și Krakow Dragoons. Nu am interacționat nici cu jucătorii români care au evoluat la Cracovia. Sergiu Hanca era chiar căpitan la Cracovia, dar a plecat. Au rămas Cornel Râpă și Virgil Ghiță. Nici nu știu ce le-aș zice dacă i-aș vedea. Ah, ba da: puteți schimba oricând alb-roșul Cracoviei cu albastrul lui Dragoons. Ușile sunt deschise!
Cracovia e un oraș în care nu m-am plictisit în aproape 12 ani de când sunt aici. Mereu descopăr lucruri noi. Oraș bun de locuit și superb de vizitat. E mai conservator decât Varșovia, dar nu am fost niciodată tratat rău. Lumea e obișnuită cu străinii, care sunt tot mai mulți în oraș. Mie mi-a fost ușor să mă adaptez, venind din România, dar poate pentru cei sosiți din vestul Europei sau alte continente e mai greu. De asta există Dragoons!
Dacă o să rămân în Cracovia? Greu de spus, depinde ce oportunități vor apărea în viitor. Deocamdată rămân. Oricum, în ziua de azi nu mai suntem legați de un loc ca acum 20-30 de ani. Sau n-ar trebui să fim. E benefic să intri în contact cu alte culturi, să cunoști alte moduri de a gândi, alte stiluri de viață. Să eviți ‘bula’, cum se zice. În ultimii ani am primit oferte de muncă din Spania și Belgia, dar am decis, pragmatic, să stau aici. A fost cea mai bună alegere, pentru că Dragoons a crescut și am închegat o comunitate adevărată.”
Urmăriți SPORT.RO și pe Google News
 (9).webp)
.webp)
