GALERIE FOTO SPECIAL | 10 ani de la momentul în care Rangers a fost retrogradată în a patra divizie. Povestea celei mai bizare întâmplări din fotbalul scoțian
Fotbal extern
Pe 13 iulie 2012, cluburile din Scottish League au votat și decizia lor a fost să-i retrogradeze pe Rangers la nivelul cel mai de jos al competiției, Divison 3 (a patra divizie), de unde și-au croit drumul înapoi spre vârf.
Clubul scoțian Rangers, la care e legitimat Ianis Hagi, a intrat în dificultăți financiare la sfârșitul anilor 2000.
Echipa, care exista sub sub numele societății de The Rangers Football Club, a intrat în administrare în februarie 2012. Acesta societate datora sume substanțiale către HM Revenue and Customs (HMRC), care ulterior a refuzat să permită lui Rangers să părăsească administrația printr-un acord voluntar al companiei denumit CVA. Drept urmare, Rangers Football Club a intrat în lichidare pe 31 octombrie 2012.
Charles Green, administratorul lui Glasgow Rangers, a creat o societate pentru ca clubul său să supraviețuiască. Însă, pentru validarea clubului în prima divizie era nevoie de acordul celorlalte cluburi, cel puțin 8 din 12. Fiscul britanic se află în conflict cu clubul scoțian pentru recuperarea a aproximativ 70 de milioane de lire sterline și a respins un plan de rambursare parțială a datoriilor.
Cum a început totul
Sir David Murray, unul dintre cei mai mari oameni de afaceri ai Scoției, a achizționat Rangers în 1988 și a alimentat imediat clubul cu bani, ca să nu spunem cu ambiții depășite. Sub administrația lui Murray au sosit o serie de fotbaliști cu nume mari: Alexei Mikhailichenko, Brian Laudrup, Paul Gascoigne și alții.
Iar clubul visa să cucerească Europa încă o dată, de data aceasta în Liga Campionilor. Începutul anilor 1990, au fost încântători și plini de bucurie pentru fanii lui Rangers, doar una sau două voci minore exprimându-și neliniștea față de drumul pe care îl parcurgea clubul.
Murray era bogat și și-a construit averea nu doar pe talent și muncă grea, ci și pe datorii. În propriul său imperiu de afaceri, nu s-a îngrijorat niciodată să suporte datorii de sute de milioane, deoarece credea că acesta era combustibilul necesar pentru a-l conduce către recompense mai mari. Succesul și activele au fost pârghii împotriva datoriilor, iar Murray, într-o anumită măsură, a aplicat aceeași filozofie și la Rangers.
Pentru o vreme totul a fost minunat. Sub conducerea lui Murray, clubul a strâns trofee interne în timp ce Celtic o ducea din ce în ce mai rău. La un moment dat, în 2003, datoria netă a lui Rangers a ajuns la 82 de milioane de lire sterline, dar cifra nu părea să le pună prea mari probleme oamenilor din conducere. Rangers în această perioadă a înregistrat pierderi anuale succesive de 19 milioane de lire sterline, 32 de milioane de lire sterline și 29 de milioane de lire sterline, uluitoare în contextul fotbalului scoțian. Totuși, lucrurile au mers mai departe de atât sub conducerea lui Murray, transferându-l în 2000 pe Tore André Flo pentru 12 milioane de lire sterline, o cifră astronomică în Scoția la acea vreme.
Din datorii în datorii
Dar apoi lucrurile s-au schimbat. Murray a decis că trebuie să maximizeze resursele lui Rangers în orice mod posibil, iar între anii 2000 și 2010 jucătorii săi de top erau remunerați prin Employee Benefit Trusts, prin care angajații erau „împrumutați” mai degrabă decât „plătiți”, evitând astfel impozitul. Însăși politica financiară trimite acum un fior pe spinarea fanilor lui Rangers. Decizia de a folosi această de metodă de plată s-a dovedit a fi literalmente fatală pentru Rangers.
Clubul a scos zeci de milioane de lire sterline prin schema sa de EBT pentru a evita impozitele și pentru a plăti jucătorilor săi cele mai mari salarii. A declanșat un lanț îngrozitor de evenimente care audeterminat HMRC, fiscul britanic, să-i urmărească pe Rangers pentru presupusele taxe neplătite.
Când Murray s-a simțit nevoit să vândă o pe Rangers, a existat o problemă principală: puțini oameni de afaceri doreau să cumpere clubul. Controversa EBT nu a ajutat: potențialii cumpărători au fost cu siguranță descurajați de posibilitatea ca o taxă neplătită să ajungă la zeci de milioane. Multe companii din Marea Britanie au folosit EBT-uri în scopuri de evaziune fiscală, dar, în cazul lui Rangers, s-a dovedit a fi devastatoare, HMRC urmărind fără regret clubul. În cele din urmă, după ce semnul de vânzare al lui Murray a fost de trei ani deasupra stadionului Ibrox, Craig Whyte a făcut un pas înainte pentru a-i cumpăra clubul pentru doar o liră sterlină. Murray a părăsit scena, urmând să fie hulit de către fanii lui Rangers, dar coșmarul nu s-a oprit aici pentru scoțieni.
Noua conducere și retrogradarea
În curând aveau să apară acuzații despre cariera de afaceri a lui Whyte, un om controversat din Scoția. El a promis că va plăti toate datoriile și că va aduce acest mare club înapoi pe linia de plutire.
Nu numai că nu a reușit să-și îndeplinească niciuna dintre promisiunile pe care le-a făcut atunci când a preluat clubul, dar White i-a dat o lovitură decisivă clubului în 2011, când a oprit toate plățile către statul scoțian. Decizia, împreună cu unele încercări eșuate de a ajunge la un acord cu creditorii, au forțat HMRC să demareze procedura de lichidare la data 1 iunie 2012.
În această perioadă, managerii au reușit să vândă toate activele unei noi companii, numite Sevco Scotland LTD (redenumită ulterior The Rangers Football Club Ltd), dar, din păcate, mulți jucători din prima echipă au refuzat să se transfere în noua companie.
Noua companie nu a reușit să asigure transferul locului anterior al lui Rangers în Scottish Premier League, dar a fost acceptată ulterior în Scottish Football League. Rangers a primit calitatea de membru asociat și au fost plasați în cea mai inferioară divizie, a patra.
Având în vedere că cei mai mulți jucători cheie ai lui Rangers au refuzat să se transfere la noua companie, o echipă foarte diferită s-a aliniat pentru primul meci din patra divizie, deși și-a asigurat o victorie confortabilă cu 5-1 împotriva lui East Stirlingshire în fața unei mulțimi de 49.118 de spectatori, un record mondial pentru un meci de fotbal într-o ligă de rangul al patrulea. Ce a urmat e arhicunoscut.
Revenirea pe prima scenă
Pe data de 5 aprilie 2016, Rangers câștigă meciul decisiv pentru promovarea în prima ligă și încheie o perioadă de patru ani petrecută în ligile inferioare. Fanii au fost în tot acest timp alături de club, chiar și în cele mai negre momente, umplând stadionul până la refuz la orice meci.
Rangers avea să termine doar pe podium de la revenirea pe prima scenă și urmând chiar să câștige titlul în Scoția în sezonul 2020-21 cu un record de 102 puncte, avându-l pe bancă pe nimeni altul decât Steven Gerrard.
Urmăriți SPORT.RO și pe Google News
