Transformarea spectaculoasă a lui Batistuta. Ce face și cum arată acum fostul mare atacant argentinian
Gabriel Omar "El Angel" Batistuta a fost genul de "nouar" pentru care fundașii adverși își făceau un teanc de notițe.
Gabriel Omar Batistuta, unul dintre cei mai valoroși atacanți din istoria fotbalului, duce o viață liniștită.
Cu părul grizonat, tuns army, fostul mare atacant de la Fiorentina, adversar al lui Mihali și Prodan la World Cup 1994, s-a stabilit inițial, după retragerea din 2005, la Perth (Australia), unde a trăit câțiva ani. În prezent Batigol conduce o companie de construcții în Argentina și deține mai multe ferme în țara sa natală, lângă Reconquista, provincia Santa Fe. Mai urmărește fotbalul din când în când, mai postează poze cu foștii săi colegi, iar fotograiile prezentate adună mii de aprecieri. Pentru că a știut să ofere spectacol nu cu porția, ci în cantități mari, oriunde a jucat.
Transformarea spectaculoasă a lui Batistuta
În copilărie era atras de baschet, unicul sport care te ține mereu cu privirea sus, însă treptat fotbalul a declanșat o atracție magnetică asupra lui. Scânteia care i-a aprins definitiv dragostea pentru fotbal a fost Mondialul din 1978, când Argentina cucerea titlul mondial. Atras de Mario Kempes, vârful de neoprit al Pumelor, Batistuta, originar din orașul Avellaneda, și-a spus că va deveni un fotbalist de top.
A făcut parte din echipa de juniori a celor de la Platense, apoi a urcat pas cu pas, prin determinare și un vagon de ambiție, spre vârful performanței. Drumul n-a fost de la început pavat cu roze. Prin în menghina unor fundași duri din Argentina, Gabriel Omar a simțit ce înseamnă să fie perceput drept un atacant periculos.
A suferit accidentări, dar n-a lăsat garda jos și a mers pe drumul bătătorit de marii atacanți pe care i-a dat Țara Tangoului. Și a avut și un dram de noroc. La Newells's Old Boys l-a întâlnit pe Marcelo Bielsa, cel care avea să-i devină, mai târziu, selecționer și la națională. A dormit într-o cameră de la stadion, a avut probleme cu greutate, dar relaționarea cu severul Bielsa l-a făcut să-i pună mai târziu, în autobiografia sa, o etichetă puternică: cel mai important antrenor al carierei.
Saltul ulterior a venit firesc. River Plate, Boca Juniors, Fiorentina, AS Roma, un scurt împrumut la Inter Milano și Al Arabi, Qatar, de unde s-a retras cu un pumn de dolari în plus. A doborât recorduri de eficacitate în Italia, a devenit idol printre puștii cu plete în vânt și a înscris până la finalul carierei 54 de goluri în 77 de partide pentru naționala Argentinei. Restul e istorie...
În celebra revistă Time, jurnalistul Bobby Ghosh scria că "Batistuta are privirea lui Iisus Christos, dar te omoară cu sânge rece", cu referire la instinctul său de golgheter.
Batigol e realizat din toate punctele de vedere. Are o familie numeroasă, a strâns bani cât să mai trăiască încă o viață, dar a avut grijă mereu să-și învețe copiii să prețuiască banul.
În urmă cu trei ani, fostul atacant, participant cu Argentina la trei ediții ale CM, vorbea despre fiul său, Joaquin. "Muncește la fotocopiator, este angajat acolo. Dar eu consider că munca nu este o rușine și băieții mei trebuie să fie demni și să bucure de ceea ce reușesc să facă ei singuri.
Aș putea să-i dau mașina, să atragă fetele, lumea să spună ‘iată ce mașină frumoasă are’, dar nu s-ar simți niciodată fericit. Mai bine să poată să muncească și să își cumpere el o mașină mult mai modestă, dar se va simți mereu fericit pentru că va ști că el a câștigat-o, prin ceea ce a făcut".
Luna trecută, a revenit după mult timp pe Artemio Franchi. În tribune, de această dată. A fost aplaudat la scenă deschisă, a fluturat un fular al Fiorentinei și a simțit din nou dragostea fanilor viola.
Urmăriți SPORT.RO și pe Google News