EXCLUSIV Cvadruplu campion cu Steaua, Damian Militaru vrea să resusciteze fotbalul într-o regiune defavorizată: „Nu renunțăm niciodată!” și „Muncă, muncă și iar muncă!”
Fotbal intern
Fostul mare mijlocaș al Stelei, prezent trei ani la rând în grupele Ligii Campionilor, își expune povestea pentru Sport.ro.
de FLORIN CARAMAVROV
Tipul ăsta de fotbalist era Damian Militaru. Muncitor până la epuizare, nu renunța niciodată la luptă, un buldog care mușca din adversari și care alerga tot timpul. La mijloc, în față, în spate, din nou la mijloc, la recuperare, dar și la finalizare, cu șuturi tari de la distanță. A ajuns la Steaua în 1994, după un an petrecut la Dinamo, unde venise de la Jiul Petroșani, chiar orașul în care s-a stabilit acum și unde și-a deschis o Școală de fotbal alături de un alt fotbalist al „minerilor” din anii 1998-2001, Cosmin Kandut.
Valea Jiului a devenit de ani buni o „zonă moartă” din punct de vedere economic și, implicit, din punct de vedere fotbalistic. În trecut, a fost Jiul, lăsată în faliment de fostul patron, Alin Simota, sau conjudețeana Corvinul, existau o mulțime de echipe în Liga a doua sau a treia, la Lupeni, Uricani, Vulcan, Aninoasa... Acum, Jiul e în Liga a treia, Corvinul – la fel, a pierdut anul acesta barajul de promovare în eșalonul secund, iar echipele mai mici au dispărut sau se zbat să supraviețuiască prin divizia județeană.
Zona s-a depopulat, minele nu mai funcționează ca altădată, natalitatea a scăzut, și nu numai în Valea Jiului, ci și la nivel de țară. „Ne-am gândit că putem contribui și noi la relansarea fotbalului din Petroșani și din Valea Jiului. Știam că va merge treaba dacă vom fi serioși și dacă ne vom ține de treabă”, își expune Damian gândurile cu care a pornit la drum.
Numărul de copii s-a dublat!
Și treaba a început să meargă. Au fost mai întâi vreo 70 de copii, acum se adună aproape 150 când nu e vacanță și vreo 100-110 vara. La început, Damian și Cosmin au plecat cu ideea de a face sport de masă, dar au descoperit și jucători talentați, și atunci au reorganizat grupele în funcție de valoarea copiilor, A și B.
Principiile Școlii de fotbal pe care Damian Militaru a deshis-o în 2018 cu Cosmin Kandut sunt chiar cele din titlu: „Nu renunțăm niciodată!” și „Muncă, muncă și iar muncă!” Cam greu să le spui asta copiilor din ziua de azi, obișnuiți să-și rezolve problemele pe Google, dar Damian și Cosmin vor să le insufle ambiția cu care jucau ei altădată și vor să le arate că prin muncă pot ajunge departe. Adică pot ajunge fotbaliști. Și, de ce nu, la nivelul la care a jucat „Dami”, de trei ori în grupele Champions League!
L-am văzut pe Damian MIlitaru la turneul Țara Hațegului Junior's Cup, pe care l-a câștigat cu grupa sa de copii născuți în 2014. A fost aclamat de numeroșii părinți și copii prezenți în tribune, numele lui nu a fost uitat, pentru că a realizat mari performanțe cu Steaua București.
„Nu mai sunt talente, trebuie să muncești foarte mult cu ei. Copiii din ziua de azi nu mai sunt disponibili la efort, așa cum eram noi. Păi eu jucam de dimineață până seara pe maidan”, se confesează Militaru.
„Damiane, ai un nume!”
Povestește partenerul Cosmin Kandut: „Inițial am vrut să-i punem numele Viitorul Jiul Petroșani, dar avocata ne-a zis că nu se poate, că mai exista numele Viitorul, și-atunci am zis: Băi, Damiane, ai jucat la Steaua, ai un nume, hai să-i zicem Școala de Fotbal Damian Militaru! El, în modestia lui, nu a vrut inițial. Și am făcut foarte bine, numele lui deschide uși, lumea îl cunoaște. Nu are nevoie de nicio prezentare. Înseamnă foarte mult și numele, și notorietatea”.
Cum se finanțează o astfel de Școală? Bineînțeles că din taxa plătită de părinți. Problema este că aceștia se implică mai mult decât ar trebui la antrenamente și la jocuri, probabil din prea multă dragoste. Dar asta este o problemă pe care am întâlnit-o peste tot în România. „Ei consideră că, plătind acea cotizație, au dreptul să facă orice. Avem discuții cu ei, unii înțeleg fenomenul, dar nu îi putem liniști pe toți. E greu să lucrezi cu oamenii, 200 de părinți înseamnă 200 de caractere diferite. Dar, în general, beneficiem de sprijinul lor”, explică partenerul Cosmin Kandut.
Copiii sunt greu de adus în ziua de azi la sport. Ok, îi aduci, însă cum îi faci să revină? „E o adevărată artă, dar noi știm cum să le vorbim, cum să îi facem să le placă. Greu de desprins copiii de pe gadget-uri. Există și o carte, „Născuți digital”. Generația facebook, generația tik-tok, dar noi trebuie să îi ținem afară, pe terenul de fotbal.”, ne spune Kandut.
Meciul mămicilor!
Ca să îi ții aproape pe copii, trebuie să îi ții și pe părinți. Școala organizează periodic excursii în care vin și părinții, la diferite cabane din zonă. De curând, pe 1 iunie, au avut ideea unei „Fun Day”, Ziua Distractivă, s-a jucat un meci între mămici și unul între echipa antrenorilor și cea a tăticilor, s-au dat premii. „Mă gândeam că vom avea 6-7 mame care vor să joace fotbal, dar s-au înscris 40! Părinții ne-au rugat să facem an de an Ziua Distractivă și sper ca aceasta să devină o tradiție”, povestește Kandut.
La ceva timp, este premiat Jucătorul săptămânii, care primește un rucsac sau o minge. La sfârșitul fiecărui an, se face Serbarea de Crăciun, unde copiii pimesc mici cadouri. Deci implicarea nu este numai la antrenament, ci și pe lângă acestea.
„Suntem într-o zonă săracă, sunt bani puțini aici, la Petroșani. Acum doi ani am primit o finanțare de la Consiliul județean de 20.000 de lei, din care am cumpărat ehipamente de joc pentru fiecare copil și am făut un cantonament cu ei. Avem și susținerea primarului, a văzut și dânsul ce am realizat în ăștia 5 ani”, spune cu optimism Cosmin Kandut.
Target? Un jucător la Liga 1!
Targetul Școlii Damian Militaru? Peste 200 de copii în viitorul apropiat și un jucător la Liga 1 în următorii 4-5 ani. Școala a trecut și prin momente grele, mai ales când a fost vârful pandemiei. Copiii nu s-au mai putut antrena. Atunci când s-au întors, unii aveau și 20 de kilograme în plus!
Kandut a fost de curând la Academia Hagi, cu doi copii: „Am văzut care sunt ideile celor de acolo, am observat cum se fac antrenamentele, căutăm să ținem cont și de calitățile copiilor. Îi antrenăm mult cu mingea, nu punem accent la grupele mici pe pregătirea fizică.”
Un mare regret este acela că Școala nu poate participa la turneele Elită, pentru că un meci în deplasare costă foarte mult, vreo 4000 de lei. „Este enorm pentru noi. Situația economică nu este tocmai fericită în zona noastră. Nici Consiliul Județean nu poate plăti 8000 de lei pentru două grupe, să zicem. Autoritățile locale finanțează Jiul Petroșani, la Liga a treia”, explică cofondatorul Școlii Damian Militaru.
În aceste condiții, când termină clasa a 8-a, copiii talentați pleacă la Cluj, Arad sau Timișoara. „Sper să vină cineva lângă noi, să ne ajute. În momentul în care le dai copiilor competiții puternice, aceștia progresează. Noi jucăm aici, local, în județul Hunedoara. Nu putem merge la Timișoara, Cluj sau Craiova, unde sunt grupele acestea de elită. La 14-15 ani, după ce termină clasa a 8-a, copiii noștri pleacă la Cluj, la Arad, la Timișoara. Au alte oportunități acolo. Nu avem cum să ne împotrivim”, e conștient cofondatorul Școlii.
Poate că Școala lui Damian Militaru este o picătură în Oceanul fotbalului de la noi, dar România are nevoie de oameni care iubesc fotbalul și care știu să transmită această iubire copiilor pe care-i antrenează. De aici ar trebui să pornim.
Urmăriți SPORT.RO și pe Google News
