Lasă totul în urmă și prezentul va porni! Principiul pe care s-a ghidat Daniel Bîrligea în carieră i-a adus satisfacții. Provocările au venit, iar el și-a slujit cu dăruire pasiunea care-i face viața și mai frumoasă.
2024 a fost și anul lui. Așa cum Sandra Izbașa la gimnastică a ajuns pe podiumurile lumii dintr-o 'armată' de fetițe îndrăgostite de gimnastică la mijlocul anilor '90, Bîrligea e un caz emblematic pentru miile de prichindei care au deschis ochii către terenul de fotbal în Spania, Italia, Anglia sau prin alte zări. Până să-i bată la ușă o ofertă din România a mers cu pași apăsați pe drumul lui. Prin Serie C, D, E, F, nici nu mai contează!
Deviza totul sau nimic a avut-o scrijelită în minte. Ca să răzbească într-un labirint dur, care estompează urcușul multor talente. Credeți în voi! Înfruntați obstacolele cu determinare și speranță când potopul de probleme vă ajustează orizontul! Asta e lecția care reiese din traseul de până acum în fotbal al atacantului de la FCSB.
Un om de rafinament. O fiară în teren, care arată uneori ca un sac de box după meciurile în care adversarii îi caută cu înverșunare proeminențele osoase ale obrajilor. Un tip sensibil căruia ochii îi înoată în lacrimi când amintirile despre perioada plecării din Insula Mare a Brăilei către Italia îi răscolesc sufletul. Nici n-apucase să prindă un pește din Dunărea furioasă când cea care i-a dat viață, plecată peste mări și țări pentru un trai mai bun, cu un bilet de avion în buzunar și o teamă de nou în minte, l-a chemat în Italia.
Drumul său din Peninsulă - via Gruia - București e arhicunoscut. Omul al cărui discurs denotă acum un optimism contagios nu uită nici de unde a plecat. Pentru că celebritatea nu l-a schimbat. Se transformă într-un alpinist cu poigne de oțel când se cațără până la mezaninul Arenei Naționale în brațele bunicii. Dă filă cu filă tot calendarul amintirilor legate de mama sa, cea care evada din realitatea plină de frământări din Italia doar când își vedea fiul la juniorii echipelor din Cizmă.
Bîrligea a demonstrat și demonstrează tăria de caracter specifică marilor campioni. Nu mișcă vreun mușchi al feței când rafala de reproșuri declanșată de patron se abate asupra lui. Se agață cu sufletul de fiecare minge, face presing până la epuizare și nu se îneacă în disperare nici când echipa lui e în dezavantaj. Are autocontrol în situații limită și mai are ceva: calități de nouar, post care tot îi lipsea fotbalului românesc. Și e și iubit de fani de toate vârstele.
"Daniele, dă-mi și mie tricoul tău!". Așa i-a strigat un cu o voce hotărâtă atacantului la finalul unui meci pe Arena Națională un junior care o zbughea pe scări cu tricoul cu numărul 9 înfășurat la piept. "Omul care m-a făcut să m-apuc de fotbal a dat dovadă de bărbăție, onoare, devotament și eroism", îmi zicea mogâldeața, cu tremur în glas.
Daniel Bîrligea arată prin tot ceea ce face că totul e posibil când faci ceva cu pasiune, când ești mânat în carieră de o foame mare de a reuși. Cuvintele care-i răsunau încontinuu în minte 'pot!', 'vei izbuti', 'îți vei atinge țelul' l-au făcut să fie mereu stăpân pe situație. La doar 24 de ani, în 2024. An care a fost și anul lui.
 (4).jpg?fm=jpg&q=80&fit=max&crop=5875%2C4407%2C0%2C0)
