INTERVIU De ce nu mai progresează fotbalul românesc? Florin Gardoș: „La noi încă mai există mentalități comuniste”
Fotbal intern
Florin Gardoș (34 de ani) este în prezent analist tv și investitor imobiliar. În paralel, urmează cursuruile pentru Licența C, la Chișinău.
În prima parte a interviului cu fostul jucător al lui Southampton am vorbit despre cariera lui, despre accidentările groaznice de care a avut pate și despre respectul față de sportivi pe care-l arată englezii, în comparație cu mulți conaționali de-ai noștri. Am abordat apoi conflictul dintre FCSB și CSA Steaua, iar azi redăm dialogul cu Gardoș despe naționala României și despre problemele fotbalului românesc.
De națională ce zici? Începem noi preliminarii, ne mai calificăm și noi?
Dacă nici acum n-avem șanse, nu știu când vom mai avea... Grupa e bună. Nu pot spune că e ușoară, dar nu sunt adversari imposibili. Puteam nimeri într-o grupă în care n-avea nicio șansă. Depinde mult și de noroc, și de forma jucătorilor din perioada meciurilor, dacă joacă la echipele de club.
”Naționala trebuie să-și schimbe imaginea”
În ce jucători de la națională ai încredere?
Nu pot să spun că am încredere în cineva. Nu avem fotbaliști atât de buni individual, încât să pot zice: „Am încredere în jucătorul respectiv, el va decide un meci”. Trebuie să fim o echipă, să arătăm ca o echipă. Aici au fost mari probleme în ultimul timp. Jucătorii trebuie să vină cu sufletul deschis la națională, nu să o ia ca pe o obligație. Să-și dorească să facă performanță. Lumea e ostilă față de națională în ultimii ani, toți critică... Actualii jucători trebuie să schimbe imaginea asta. Atât timp cât vor avea atitudine bună, ei trebuie susținuți necondiționat. Pentru că nu avem alții. Ei vin și joacă, dar măcar să vezi că-și dau sufletul. Dacă pun suflet în ceea ce fac, chiar dacă pierd, oamenii îi vor susține.
- România începe grupa preliminară pentru Euro 2024 la finalul lunii ce vine. Pe 25 martie, de la ora 21.45, jucăm în Andorra, iar pe 28 martie, aceeași oră, avem meci acasă cu Belarus. Din gupă mai fac parte Elveția, Israel și Kosovo.
Mai vezi fotbalul românesc apropiindu-se vreodată de fotbalul mare, jucat acum prin campionatele importante? Sau ce ar trebui să facem, de unde s-o luăm?
Presupun ce ar trebui să facem, dar nu știu dacă se poate face. Nu știu cât de deschisă e lumea să schimbe lucrurile. Odată ce am terminat cu fotbalul, am început să învăț, să particip la diferite cursuri și mi-am făcut o idee despre cum se lucrează prin alte părți, în Vest. Trebuie pus în aplicare și la noi ce se face pe afară, iar la noi încă există mentalități comuniste, din păcate.
Studii pentru antrenorii de copii
Totuși, de unde ar trebui început?
Totul pornește de la ce se întâmplă pe la copii. Contează foarte mult ce se întâmplă și la echipele naționale de juniori, de tineret. E foarte greu să spui că trebuie făcut doar „asta”. Ar trebui ca toți antrenorii de juniori, indiferent că sunt de la academii sau de la școli de fotbal, să aibă pregătire, studii în domeniu. Trebuie reglemnatat cumva, să fie obligați să aibă o licență. Trebuie să știe exact ce trebuie să facă și cum trebuie să facă la copii.
Deci să fie specializați ca antrenoi de copii și juniori...
Exact. Aceasta cred că ar fi prima măsură care ar trebui implementată. Și apoi, multe altele.
Tu te gândești să devii antrenor?
Nu mă gândesc acum să devin antrenor, dar vreau să rămân aproape de fotbal. Sunt înscris la Chișinău la licența C, mai am un modul și termin. Licența C se adresează în primul rând copiilor sub 14 ani. Lucrurile sunt atât de diferite față de ce știam eu și față de cum am crescut eu... Ai impresia că, dacă ai jucat fotbal, nu poate fi atât de diferit, însă chiar este difert. Ține mult de pedagogie, cum trebuie să pui problema în fața copiilor, periodizare. Nici nu știam ce înseamnă până acum și nu cred că mulți antrenori de la copii le folosesc, poate doar la academiile mai mari, la Viitorul, la FCSB, la Rapid... În rest, m-aș mira.
Trebuie să știi cum să le vorbești copiilor, nu?
Da, ține și de pedagogie, și de antrenament, pe ce să pui accent... E o discuție lungă aici.
A făcut IEFS-ul, are atestat profesional de instructor sportiv, dar nu i se dă carnet de antrenor
Licența C îți va fi recunoscută în România...
Da, normal. Au fost discuțiile acestea despre Pintilii. Licențele sunt de la UEFA, deci ele sunt recunoscute peste tot, în 52 de federații. Carnetul de antrenor nu este recunosccut dacă îl iei din Republica Moldova. Eu m-am înscris înainte să spună domnul Burchel că nu va mai fi recunoscut carnetul luat în Moldova. După ce am aflat, am zis că nu contează, pentru că oricum cunoștințele îmi rămân, licența C îmi rămâne. Pentru mine sunt mai importante cunoștințele decât documentul, pentru că nu vreau să fiu antrenor.
Pentru carnet trebuie să te înscrii în România, nu?
Da, trebuie să fac școala de antrenori. Parcă nu-mi vine să stau doi ani, să dau și 1200 de euro pentru cursul ăsta. Pe lângă faptul că am jucat la nivelul la care am jucat, am făcut și liceul sportiv, am și atestat profesional de instructor sportiv, și facultate de Educație Fizică și Sport. Și nu-mi pot echivala nimic aici...
Păi nu-ți poți echivala dacă ai IEFS-ul?
Trebuie să ai master pe un profil pedagogic, iar eu am master pe management sportiv. E ceva de te doare capul...
Urmăriți SPORT.RO și pe Google News
