INTERVIU Ionuț Rada trage un semnal de alarmă: „Încetați cu abuzurile emoționale, nu-i mai jigniți pe copii!”
Ionuț Rada (42 de ani) este unul dintre puținii foști fotbaliști din România care și-a dezvoltat un brand personal.
- Ionuț Rada: „Mulți copii vor să renunțe din cauza modului în care sunt tratați”
- Ionuț Rada: „Foarte mulți antrenori vin nepregătiți la antrenamente”
- Antrenorii trebuie să se dezvolte permanent
- „Antrenorul de fotbal e ca un profesor de la școală”
- „A fi sportiv de performanță nu are nicio legătură cu a fi conducător”
- Ionuț Rada: „Trebuie să fii atent cum te comporți, cum te tunzi, cum te îmbraci”
El este creatorul platformei de antrenamente fitness online The Rada Way, care are ca principal scop să-i ajute pe oamenii obișnuiți să facă sport.
Rada s-a specializat permanent în ultimii ani, a făcut nenumărate cursuri, la UEFA, de scouting, Sports Business Academy, de dezvoltare personală și mentoring, iar acum îi învață pe antrenorii de la juniori cum trebuie să se comporte cu copiii, ce metodologii să aplice, cum să-i înțeleagă și să discute cu aceștia.
În 2022, și-a lansat cartea autobiografică „Vreau să joc”, în care își spune povestea pasiunii pentru fotbal, născută în copilărie, continuată toată cariera, dar și acum, după ce s-a retras din activitate.
Ce înseamnă The Rada Way?
În momentul de față, The Radaway a ajuns un concept. Un concept în care intră mai multe aspecte, de la partea de trup, minte, suflet. Avem partea de cursuri online, fitness pentru oamenii care-și doresc să facă mai mult sport în viața lor. Avem Transylvania Seeds, școala de fotbal pentru copii. Avem cursurile cu metoda The Rada Way, o metodologie testată și aplicată pe copii de la 4 la 12 ani, care funcționează foarte bine. Mai avem partea de mentorat, pe care o lucrez cu copiii și antrenamentele de individualizare. După care venim în partea de brand și echipamente, asocierile de imagine, cartea autobiografică, valorile pe care le promovez, de la muncă, disciplină, perseverență, educație. Toate aceste lucruri formează The Radaway.
Ai ceva de lucru...
Da, se lucrează pe fiecare palier. Sunt secțiuni pe care vreau să le dezvolt, iar acest concept, acest brand, The Rada Way, să ajute oamenii, să inspire, să ofere încredere, să se identifice și să creadă cu adevărat în ceea ce-și doresc.
Ai și colaboratori, angajați sau te descurci singur?
Mare parte le fac eu, însă atunci când am anumite proiecte mai mari, am persoane cu care lucrez.
- Ionuț Rada a jucat în carieră, printre altele, pentru Universitatea Craiova, Rapid, Steaua, Bari și Karsluher, pe postul de fundaș central
Cum e și acest proiect cu turneul pe care-l organizezi, nu?
Da, avem și partea asta de turnee. Din păcate, văd multe chestii negative pe la turnele de fotbal, la copii, reacțiile unor părinți, reacțiile antrenorilor... Îmi doresc tot prin prezența mea și cu conceptul The Radaway să îi ajutăm pe copii să nu mai treacă prin situații cum s-au mai întâmplat sau cum se întâmplă. Și atunci când am astfel de proiect, colaboratorii cu care lucrez mă ajută pe partea asta.
Dacă tot ai deschis vorba, am văzut că ai postat un filmuleț în care protestai la adresa unor antrenori de copii, care nu știu să-și facă meseria.
Da, eu mi-aș dori ca toți copiii care apelează la mine să vină și să discutăm strict pe partea tehnică, pe fișa postului. Un antrenor nu poate cuprinde tot, el are responsabilitatea tuturor jucătorilor, sunt anumite aspecte pe care copiii poate nu le înțeleg, au nevoie să lucreze suplimentar. Și mi-aș dori să vorbesc strict de chestia asta cu ei. Însă foarte mulți vin cu aceste probleme, cu abuzuri emoționale, sunt tratați cum sunt tratați, antrenorii îi jignesc, le vorbesc urât.
Ionuț Rada: „Mulți copii vor să renunțe din cauza modului în care sunt tratați”
Păi în 2024 tot la nivelul ăsta suntem?
Da, din păcate. Eu asta încerc, în tot ceea ce fac prin conceptul The Rada Way, să dezvălui aceste probleme și să trag un semnal de alarmă, să înțeleagă toată lumea că rolul unui antrenor este acela de formator, de pedagog, de mentor. Este un om important în viața unui sportiv, pentru că, pe lângă părinți, un copil îl vede pe antrenor o persoană importantă din viața lui. Dacă acea persoană se comportă cum se comportă, acel copil riscă să renunțe. Și este foarte trist, pentru că acel copil are un vis pe care și l-a construit sau crede în el, de când a început să joace fotbal. Foarte mulți copii spun că nu mai au niciun chef și că vor să se lase de fotbal.
Din cauza antrenorilor?
Da, din cauza antrenorului. Și nu gândesc așa pentru că antrenamentele sunt grele sau pentru că e concurență mare, ci pentru că au fost supus unui tratament inadecvat. Fie au văzut că nu sunt corect antrenați, fie că antrenorul s-a comportat cum s-a comportat, fie că văd anumite lucruri care se întâmplă în jurul lui. Iar antrenorul nu observă, pentru că antrenorul nu-i cunoaște pe copii. Chiar dacă ai 20 de jucători, trebuie să-i cunoști pe fiecare în parte. Unul este mai emotiv, unul - mai efervescent. Trebuie să te adaptezi pentru fiecare jucător în parte.
Ionuț Rada: „Foarte mulți antrenori vin nepregătiți la antrenamente”
Cred că ceri prea mult în România.
Ca fost sportiv, ca fost jucător de fotbal, eu simt că am o responsabilitate. Adică treaba mea nu s-a încheiat. Eu vin din această lume și încerc să-i ajut pe antrenori, să le ofer cursuri, experiența unor oameni cu care lucrez. Ultimii antrenori pe care i-am format au rămas impresionati să vadă și să descopere că se poate să abordezi și altfel, să ai o metodologie după care tu să fii liniștit.
Pentru că sunt sigur că mulți antrenori vin foarte nepregătiți la antrenamente și, după reacțiile copiilor, reacțiile părinților, ajung la un moment dat să nu mai controleze toate aceste lucruri și să explodeze. Dar în momentul în care un antrenor este pregătit, știe ce are de făcut, urmărește o metodologie, are deja o liniște și știe să le explice părinților de ce face un antrenament sau altul, știe să explice copilului ce e nevoie la un interval de vârstă, la o categorie de vârstă. Și atunci e liniștit. Unii antrenori descarcă un antrenament de care au auzit ei că e bun, dar nu știu de ce îl fac, la ce vârstă e bun, cum să discute cu copiii, cum să îi pregătească pentru antrenament.
- Rada a câștigat titlul cu CFR în 2012 și de dou ori Cupa României, cu Rapid, în 2006 și 2007
Deci tu zici că acest comportament al antrenorilor ar veni și din lipsa lor de pregătire și apoi din frustrarea lor, nu?
Cu siguranță. În discuțiile avute cu acești antrenori pe care i-am format acum la ultimele cursuri de 8 săptămâni, ei îmi spuneau: „Ionut, îmi pierdeam răbdarea. Eu le făceam un exercițiu, copiii nu mai erau atenți, se plictiseau, întrebau când îi las să joace fotbal”. Ei bine, atunci trebuie să știi exact ce să comunici cu copiii, de ce faci un exercițiu, să știi când să-l faci, când să-l schimbi, ce să aplici, cât să insiști cu acel exercițiu, cât să-l repeți, când să treci la următorul. Noi am avut teme pentru acești antrenori cu video, după care ne întâlneam și ne spuneau cum a mers antrenamentul. Și mi-au zis așa: „Eu acum, când mă duc la antrenament, am o liniște interioară, am mintea liberă, sunt sigur pe mine, pentru că eu pot și știu ce am de făcut”. De exemplu, la exercițiul cu porțile, le-au explicat părinților că făceau asta pentru că erau în săptămâna trei, urmăreau metodologia și lucrau partea tehnică. Și văzând că antrenorul este organizat, părintele se calmează.
Și are încredere.
Exact. Și totul se leagă. De asta spun că și foarte mulți antrenori au reacțiile pe care le au pentru că nu sunt siguri pe ei. Nu știu cum să lucreze.
Antrenorii trebuie să se dezvolte permanent
Păi și ei unde se formează? Nu trebuie să învețe toate astea? La școala de antrenori ce fac?
Se formează, dar acolo e doar un prim pas. Și acolo, la UEFA C, care se face la federație, sunt doar câteva noțiuni. Cursul pe care noi îl facem, partea de mentorat, partea de metodologie, metoda The Rada Way, metodologia de antrenamente pentru 4-12 ani, este un curs care să-i ajute pe ei să se dezvolte. Dar în niciun caz nu poți spune că ai făcut cursul meu și, gata, ești cunoscător sau ai făcut UEFA-C și acolo te oprești. Le spunem oamenilor să încerce să se dezvolte, să fie la zi. Dacă vezi că și după acele cursuri nu te descurci, trebuie să cauți în continuare să vezi care e soluția.
Sau te lași...
Da, probabil, pentru că nu toată lumea e făcută pentru antrenorat. La curs, în prima săptămână, începem cu partea de mindset. Au niște teste și se evaluează și, dacă ei își dau seama că nu sunt din lumea asta și că nu pot face asta, atunci cel mai bine este să renunțe, pentru că nu e despre „mă duc, dau mingea copiilor și, gata, sunt antrenor. Ce frumos e, că îmi place fotbalul”.
„Antrenorul de fotbal e ca un profesor de la școală”
E greu să fii sincer cu tine însuți, e foarte greu să te autoevaluezi corect.
Să te autoevaluezi, să-ți faci testele. No încercăm să-i facem să înțeleagă că rolul lor nu este doar să antreneze niște copii. Ei au un rol important în viața unui copil. Cum este un profesor de la școală, așa este și antrenorul.
Dar pe ei cine ar trebui să-i controleze? Să nu mai existe metode de genul ăsta, să nu mai țipe la copii, să nu-i mai înjure, să nu-i mai abuzeze emoțional.
Din punctul meu de vedere, clar, responsabilii cluburilor, directorul acelei academii, președintele sau chiar cel care are academia. El trebuie să fie cumva prezent, să vadă cu ochiul lui sau colaboratorii lui să-i spună „dom'le, la meciul X am văzut că antrenorul Y l-a înjurat de 3 ori pe atacantul central și a certat arbitrul de 4 ori”. Atunci, tu îl chemi la ședință și tragi niște concluzii. Îmi pare rău, dar eu nu vreau asta la clubul meu. Dar ei spun că nu găsesc antrenori... Până la urmă, despre asta este vorba, adică trebuie să cauți antrenor, trebuie să găsești oameni potriviți, oameni cărora le place în primul rând să lucreze cu copiii, să le placă ceea ce fac. Iar cei care vin în această meserie trebuie să știe că nu se îmbogătesc.
- Ionuț a jucat 17 meciuri în grupele Champions League, 6 pentru Steaua și 11 pentru CFR Cluj, înscriind și două goluri, unul în CFR – FC Basel 2-1, iar al doilea în AS Roma – CFR 2-1, ambele în 2010.
Păi nu, dar trebuie să-i și plătești, nu să-ți bați joc...
Bineînțeles, dar dacă nu te plătește, te duci în altă parte.
Tu cum ți-ai ridicat brandul? Dă-i niște sfaturi unui om care vrea să-și facă imagine de azi, să zicem. Cu ce ar trebui să înceapă? Și cu ce să continue?
La mine se apropia perioada de încheiere a carierei de jucător profesionist și mă gândeam în primul rând ce îmi doresc, ce vreau să fac. Și e clar că pasiunea mea pentru sport o simțeam în continuare. Adică nu voiam să mă detașez cu totul de a face sport. De când jucam în Italia, urmăream cursul lui Cristi Gheorghe, Sports Business Academy. Pe partea de marketing, pe partea de brand. Încercam să-mi dau seama cum ar fi, cum ar suna? Știu că în 2016 a fost prima mea postare, undeva pe 17 iunie, în care am zis ăsta este way-ul meu, drumul meu. O să postez și o să arăt oamenilor ce înseamnă și ce face un sportiv. În mintea mea se îmi doream să ofer oamenilor ceva din experiența mea, din ceea ce face un sportiv. Ăsta a fost primul pas. Și apoi trebuia să-i dau un nume. Așa m-am gândit eu că sună bine, The Rada Way. Nu era nimic complet, nu era nimic sigur. Apropo de întrebarea ta, cu ce ar fi bine să începi. Exact ce ți-am spus și la partea cu sportul: niciodată nu o să fii pregătit pentru prima zi de sport sau pentru brandul tău, dar începe. Și, încet-încet, am început să particip la Sports Business Academy, iar acum este al 6-lea an la care o să fiu prezent.
„A fi sportiv de performanță nu are nicio legătură cu a fi conducător”
Ești cursant SBA an de an?
Din 2019, n-am mai lipsit. În fiecare an am fost cursant, pentru că în primul an am zis: „vreau să înțeleg mai bine”. Îmi dădeaam seama că a fi sportiv de performanță n-are nicio legătură cu a fi un conducător sau a fi un manager sau a fi un om care să facă partea asta de organizare de evenimente. Pentru că îmi doream cumva și în continuare îmi doresc să fiu parte dintr-un club pe partea de management. Dar am zis „Hai să descoper în primul rând”. Și am participat, am fost la București, am făcut acel curs, care mi-a deschis orizontul foarte mult.
Cum te-a ajutat, concret, acest curs?
În primul rând, ca elev, am încercat să îmi notez anumite informații care credeam eu că mă pot ajuta. De acolo, am început să fac un research. Și m-am dus și către alte cursuri de dezvoltare, de marketing, de brand. E clar că la început dacă îi spui cuiva „fă-ți un brand”, o să te întrebe „Păi de unde să-l iau? De la piață?” Exact așa gândeam și eu. N-aveam nicio legătură și nu știam absolut nimic. La SBA mi-am dat seama către ce persoane, către ce entități, către ce cursuri să merg.
Sunt 10 ani de Sports Business Academy. Tu îți mai aduci aminte ce făceai acum 10 ani?
Da, în 2014 veneam după un sezon extraordinar cu CFR, 2012-2013, în UEFA Champions League. Am avut meciuri în care am fost căpitan de echipă. Iar în iarna 2014-2015 am plecat în Italia, la Bari. Nu aveam treabă cu Social Media atunci. Mă gândeam că n-o să pot face niciodată chestia asta. Postam o poză la 30 de zile, cred. Nu înțelegeam exact cum funcționează și ce rol are. Apoi, mi-am dat seama că, fiind prezent în social media, pot să ajung cu mesajul meu la cât mai multă lume. Am înțeles și mai bine rolul acestor rețele de socializare, unde găsești și conținut de calitate, dar și conținut mai puțin bun. Trebuie doar folosit cum trebuie. Am învățat că trebuie să fiu prezent peste tot, pentru că generațiile tinere și cei de vârsta mea sunt prezenți peste tot, de la canal de YouTube, la LinkedIn, TikTok, Instagram, Facebook, X. Acum sunt și eu acolo și încerc să ofer tot ce înseamnă The Rada Way, iar oamenii au răspuns foarte bine, iar comunitatea a crescut.
Ionuț Rada: „Trebuie să fii atent cum te comporți, cum te tunzi, cum te îmbraci”
N-ar trebui să facă și cluburile pentru fotbaliștii lor niște cursuri de gen, ca să-i învețe cum să se descurce în lumea asta complexă a social media?
Eu am încercat să fac lucrurile acestea, m-am mai dus cu prezentările unde am fost invitat, la cluburi sau la academii. Plecam de la responsabilitate. Vorbesc și cu copiii cu care lucrez, cu vârste de 13-14-15. Chiar dacă nu ești jucător profesionist, din momentul de față ai o responsabilitate. Cum te porți, cum te tunzi, cum te îmbraci, cum te comporți în afara terenului și pe teren. Tu îți creezi o imagine de care, la un moment dat, te poți folosi. Dacă îți construiești o imagine și ești atent la ceea ce faci, ești un exemplu și pentru alții.
Face cineva așa ceva la cluburi?
N-am auzit, sincer. Știu că se fac la loturile naționale cursuri de educație financiară, de social media, de nutriție, dar la cluburi nu știu, nu cunosc, nefiind implicat la niciun club. Am auzit, în schimb, chestia asta: „Ei sunt jucători, trebuie să joace fotbal”. Nu sunt de acord cu această concepție, pentru că un jucător nu trebuie să aibă un orizont închis, îngust, ci trebuie să știe multe. Asta este și o mare problemă în momentul în care închidem această etapă, când ieșim din această bulă, suntem oarecum pierduți, pentru că nu știm ce se întâmplă în jurul nostru. Noi știm doar antrenament, avion, stadion, meci. Acești jucători, sportivi în general, trebuie să înțeleagă și să fie conectați cu lumea de afară .
Urmăriți SPORT.RO și pe Google News