INTERVIU Liță Dumitru, gardianul lui Pele: „Ne-am înjurat, ne-am scuipat, dar la final ne-am strâns mâna”

Liță Dumitru, gardianul lui Pele: „Ne-am înjurat, ne-am scuipat, dar la final ne-am strâns mâna” Fotbal intern

Ion „Liță” Dumitru (72 de ani) a fost „gardianul” lui Pele la meciul România – Brazilia 2-3, de la Campionatul Mondial din Mexic 1970, și i-a pus mari probleme celui mai bun fotbalist din lume la  acea oră.

Fostul internațional, care se află acum în America, la Atlanta, a rememorat pentru Sport.ro întâlnirea cu marele fotbalist.

Bună ziua, pentru Pele v-am sunat...
Știu că m-ați sunat pentru Pele. Îmi pare rău că a murit, Dumnezeu să-l ierte. Sunt onorat că am jucat împotriva unor mari fotbaliști ai lumii. M-am confruntat cu Pele la Campinatul Mondial din 1970.

  • Lita Dumitru Gardianul Lui Pele Zne Am Injurat Ne Am Scuipat Dar La Final Ne Am Strans Mana

La început, am avut ceva emoții, vreo 10 minute, dar apoi, după ce am început să ne duelăm și să ne luăm mingea unul altuia, a fost mai ușor. Mi-am dat seama că nu stau lucrurile chiar cum credeam eu. Ne-am înjurat, ne-am scuipat, dar de fiecare dată când ne ridicam de jos, dădeam mâna și ne vedeam de joc.

Ați intrat mai tare la el, așa am citit...
Da, trebuia să intru mai tare, fiindcă era cel mai mare din lume. Știu că a scăpat o dată perpendicular cu Lupescu și Dinu, iar eu aveam sarcina de la nea Angelo să nu scape nimeni. Și atunci, l-am prins din spate într-o alunecare. Mi-a zis „Figlio de putana”, dar când ne-am ridicat am dat mâna și am plecat mai departe.

Cu un an înainte de acel Mondial din Mexic, am fost în Brazilia, am jucat niște amicale cu naționala României și ne-am văzut cu el la hotelul în care am stat, pe Copacabana. Unii dintre băieți au făcut poze cu el. Cred că Rică Răducanu mai are poza. 

Dumneavoastră nu aveți?
Eu nu am făcut poză cu el. Eram mezinul echipei și nu am îndrăznit să mă duc și să-l rog să facem o fotografie. 

De ce nu i-ați cerut tricoul la finalul meciului de la Mondial?
Ba da, i-am cerut tricoul, dar mi-a spus că nu poate, pentru că vorbise cu Lucescu, i l-a dat lui Mircea. 

„Am băgat materiale, că altfel nu mergea!”

Mi-a spus domnul Dembovszky că ați băgat ceva „materiale”...
Am băgat, că altfel nu mergea! 

La final v-a reproșat ceva, că ați jucat tare?
Nu, nu, nu. Nu mi-a reproșat nimic, mi-a spus că nu poate să-mi dea tricoul. A declarat după vreo 30 de ani în ziare că unul dintre cei mai tari mijlocași centrali împotriva căruia a jucat am fost eu.  

Onorant, frumos...
Da, am avut onoarea și bucuria de a juca împotriva lui. 

Parcă mă trec pe mine fiori acum, când mi-ați spus că a declarat așa...
Îți dai seama ce simt eu, nu?

V-ați mai întâlnit apoi cu el?
Nu, nu ne-am mai întâlnit. El a jucat apoi la New York. Eu am venit în America, dar nu l-am mai găsit (râde).

Cruyff, Beckenbauer și Pele

Cine vi s-a părut a fi cel mai mare jucător al lumii? Pele, Maradona, Messi, Cristiano Ronaldo?
Eu i-am considerat pe Cruyff și pe Beckenbauer la aceeași valoare cu Pele.

De România ce mai știți? Ce tangențe mai aveți?
Păi nu mai știu nimic. Eu mă uit la televizor în fiecare zi, văd meciurile din România, văd că fotbalul românesc ajunge ușor-ușor la nivelul Liechtensteinului, la nivelul echipelor de mâna a șaptea, dar nimeni nu ia niciun fel de măsură și mergem așa înainte. Noi suntem optimiști, că ne calificăm, dar unde să ne calificăm și cu cine? Cu Luxembug sau cu alte naționale foarte modeste?

Vor fi 48 de echipe la Mondiale, poate mergem și noi...
Poate, poate, poate... Când am fost noi erau 16 echipe, concurență mare. 

A fost una dintre cele mai bune naționale sau chiar cea mai bună atunci, în 1970?
Nu, cea mai bună a fost cea a lui Gică Hagi, trebuie să recunoaștem asta. Ei au avut posibilitatea să meargă afară, să vadă cum e fotbalul prin marile campionate. Au și făcut față acolo. Hagi, Popescu, Lupescu, Prodan și ceilalți.

Au jucat și s-au ridicat la nivelul celor de afară. Apoi au apărut Adrian Ilie, Chivu, Mutu, iar după ei a murit fotbalul românesc, ne ducem din ce în ce mai jos.

A avut ofertă de la Barcelona

Dar la Mondial, în Mexic, nu erau impresari să vă propună transferuri, să vă tenteze?
Am avut la timpurile respective oferte, dar n-am putut să rămânem, că era periculos. Când am jucat cu Spania, la Madrid, am avut ofertă de la Barcelona. Cruyff se operase de un chist la genunchi și mi-au zis: „Dacă rămâi, în șase luni ești titular”.

Și de ce n-ați rămas?
Mi-a fost frică, erau alte vremuri. 

Cum sunteți acum?
Să zicem bine. Mă simt bine. Dumnezeu să aibă grijă de noi! Vă pup și să avem multă, multă baftă la viitoarele competiții. Să ne-ajute norocul!

Modifică setările cookies
Don’t miss out on our news and updates! Enable push notifications
Get notifications about important news!