VIDEO EXCLUSIV ”Plângeam noaptea, a fost un șoc! Parcă erau mahalalele de pe timpuri”. Experiență dură pentru un antrenor român
Un antrenor român a povestit perioada dificilă prin care a trecut în momentul în care a acceptat o ofertă din Africa, din Burkina Faso.
Augustin Călin, în vârstă de 43 de ani, este actual antrenor în Liga 3, la Progresul Fundulea, dar a avut aventuri inedite, și în țări precum Burkina Faso, Mali sau Arabia Saudită. Experiențe plăcute pe care le-a rememorat în emisiunea ”Poveștile Sport.ro” s-au întâmplat, cele mai multe, în Arabia Saudită, dar a avut și unele care l-au pus pe gânduri dacă nu cumva a decis greșit când le-a dat accept.
Are în cariera de antrenor o serie de echipe din ligile inferioare de la noi din țară, dar și formații din Burkina Faso, Mali sau Algeria. Acum câțiva ani a accepta să meargă în Burkina Faso, la Naaba Kango, dar nu i-a fost deloc ușor la început.
Augustin Călin, mărturisire la Poveștile Sport.ro
Sărăcia și stilul de viață al locuitorilor l-au pus serios pe gânduri și i-au creionat un peisaj care au atras după ele multe semne de întrebare în capul antrenorului. Adormea plângând și se gândea dacă nu cumva trebuia să analizeze de două ori înainte să accepte, dar dorința de a reuși chiar și acolo l-au făcut să continue.
Rangul social scăzut îi împingea pe tineri să vină la fotbal, iar o masă și un loc de dormit îi făcea pe părinți să își spună că decizia era cea mai potrivită pentru copii lor. Augustin Călin vedea Burkina Faso ca pe o mahala din București de acum mulți zeci de ani.
”Dacă am rezistat în Burkina Faso un an... m-am luptat cu malaria, cu diverse boli, sărăcie, mizerie. În schimb, Arabia Saudită e plăcută la vedere. (N.r. - Știai unde mergi când ai ales Burkina Faso?) Nu, nu, nu! Am vrut să mă întorc acasă, a fost șoc total! Plângeam noaptea, voiam să mă întorc, dar am avut și ambiția să lupt. În final, am fost mulțumit că am rezistat.
Ambiția m-a făcut să rezist, faptul că lucram... Motivația a fost că eram la 26 de ani sau 27 de ani. Prima experiență ca antrenor, iar faptul că vorbeam o limbă străină îmi dădea mare încredere și bucurie. Faptul că lucram cu jucători de culoare, iar toată lumea știe calitățile lor. Voiam să îi și motivez, să-i duc unde îmi doresc. Asta îmi dădea motivație, treceam peste ce era acolo.
Ca tablou, nici nu știu ce să spun. Cum erau mahalalele pe timpuri la noi, case din chirpici, căzute, oameni murdari, săraci, cerșeau.
(N.r. – Te-a impresionat povestea vreunui jucător?) Toate erau interesante, ei erau câte șapte-opt frați, se bucurau că stau... eu eram la o echipă de tineret, era ca un internat, stăteau acolo, mâncau acolo. Erau foarte bucuroși că aveau ce mânca, aveau trei mese pe zi asigurate. Așa se punea problema, părinții lor erau bucuroși că i-au dat la cămin.
Chiar dacă nu ajungeau fotbaliști, era bine că aveau ce mânca”, a spus Augustin Călin la ”Poveștile Sport.ro”.
VIDEO EXCLUSIV Augustin Călin, la Poveștile Sport.ro
Urmăriți SPORT.RO și pe Google News