EXCLUSIV Un fost jucător al FCSB s-a lăsat de fotbal, după o accidentare văzută în fotbal o dată la zece ani
Fotbal intern
În urmă cu patru ani era golgheterul Ligii 2, acum este antrenor de copii și juniori.
Din articol
Atacantul Vlad Rusu a agățat ghetele în cui, la vârsta de 32 de ani, după ce a suferit o ruptură de tendon a mușchiului biceps femural, o accidentare rară în fotbal, cu care medicii se întâlnesc o dată la zece ani.
S-a accidentat grav, iar clubul nu l-a mai contactat
"Nu mă mai răzgândesc, am luat decizia de a mă retrage definitiv. Sunt bine din punct de vedere medical, am făcut o recuperare bună, dar nu am mai apucat să mă întorc la antrenamentele echipei, la Viitorul Pandurii Tg. Jiu. Echipa a intrat în insolvență și am decis să nu mă mai duc la Tg. Jiu, pentru ultimele 4-5 luni de contract. Am pus capăt carierei de jucător.
E posibil să fi contat și faptul că unele echipe poate s-au speriat de gravitatea accidentării. E o accidentare rară, o ruptură de tendon a mușchiului de sub fesă, care se întâmplă o dată la 10 ani, din ce mi-a spus doctorul. Cei de la Viitorul nu m-au mai sunat deloc, nici până în ziua de astăzi nu am fost contactat, ca să se intereseze de starea mea. Lăsând la o parte latura financiară, pentru că au restanțe salariale către mine de câteva zeci de mii de euro și nu am mai primit niciun ban de la ei de aproape un an și jumătate", a declarat Rusu pentru Sport.ro.
A fost golgheterul Ligii 2, dar nu a făcut trecerea definitivă spre Liga 1
Atacantul a explicat de ce nu a făcut pasul decisiv către Liga 1, deși a fost golgheterul Ligii 2. "Poate a fost și conjunctura, poate a fost și vina patronilor, poate și vina mea. Au fost discuții cu Poli Iași, mă dorea insistent domnul Flavius Stoican, dar nu s-a înțeles cu patronul de la Oradea. Au mai fost discuții cu alte două trei cluburi Liga 1, chiar și cu 'U' Cluj din Liga 2, care a insistat prin domnul Ovidiu Sabău. Din păcate, nu s-a rezolvat nimic și a trebuit să rămân la Liga 2, la cealaltă echipă a acestui patron, Energeticianul de la Petroșani.
Cei mai buni marcatori din acel sezon, cu care m-am luptat pentru titlul de golgheter, au fost Bogdan Rusu, Vali Alexandru, Sorescu, Cherchez, Mediop, jucători care au evoluat la Liga 1. Când am ajuns la echipă, era pe locul 20, dar am terminat sezonul pe locul opt. Nu am fost la o echipă care s-a luptat pentru promovare, dar am reușit să am un sezon bun. Poate a fost vorba și de noroc, la echipele potrivite ți se deschid alte culoare în carieră. Au promovat și au avut altă expunere.
Poate și deciziile mele nu au fost cele mai bune, faptul că am semnat cu echipe din Liga 2. Poate că ești jucător bun, dar, dacă rămâi doi-trei ani la Liga 2, ți se pune ștampila de jucător de liga secundă și e greu să mai revii în circuit la Liga 1. Se aduc și foarte mulți jucători străini și devine din ce în ce mai greu spre imposibil ca, după trei-patru ani, să te întorci, mai ales dacă ajungi la 27-28 de ani.
Am jucat cu foarte mulți jucători buni, nu pot să-l nominalizez pe cel mai bun dintre ei. Cel mai dificil adversar direct a fost Fernando Varela. A fost greu să joc contra lui, pentru că era și înalt, și atletic, avea și viteză bună, și plasament excelent. Un fundaș complet", a precizat acesta.
A devenit antrenor la un club care îi face concurență Academiei Hagi
La scurt timp după ce a decis să agațe ghetele în cui, Vlad Rusu a început activitatea de antrenor de juniori la clubul Kinder Constanța. "Am rămas plăcut surprins de nivelul condițiilor de pregătire, al antrenorilor și al copiilor. Eu cred că concurează cu Academia Hagi, unde știm că se investește foarte mult și sunt condiții foarte bune. M-am integrat bine, George Nache, Doru Carali și tot colectivul m-au primit bine. Învăț foarte multe lucruri de la ei și chiar cred că clubul concurează cu Academia Hagi.
Nu am încă licență de antrenor. Am făcut facultatea de Sport, la vremea ei, în urmă cu zece ani. Acum sunt înscris la Master, am terminat anul 1. Cred că școala nu exclude fotbalul sau invers. Depinde mult, cred eu, de părinți. Eu am încercat să le duc în paralel cât de mult s-a putut. Poate am dat întâietate fotbalului abia după 14 ani, când am ajuns la lotul național, la București. Dar încercam să merg la școală, când se putea. Nu aveam timp să învăț cât aș fi vrut", a spus acesta.
Tatăl, mama și soția au făcut sport de performanță
Rusu provine dintr-o familie de sportivi. "Mama a făcut gimnastică ritmică, este antrenoare de peste 20 de ani și directoare la Clubul Sportiv Școlar Nr. 1 din Constanța. Tata a practicat volei și atletism. Soția a făcut și ea gimnastică ritmică, până acum cinci-șase ani. Sperăm cât de curând să vină copiii, noua generație de sportivi ai familiei.
Am avut noroc cu părinții mei, pentru că știu ce presupune sportul de performanță, mi-au dat sfaturi bune. M-am rugat de ei să mă ducă la fotbal, la șase ani și jumătate, nu am făcut un alt sport. Tata încerca să mă ducă la volei și la atletism, dar nu am vrut să aud de altceva. Am intrat atacant din prima zi și de acolo m-am retras, nu am jucat pe un alt post", a dezvăluit fostul fotbalist.
Vlad Rusu (32 ani / 192cm) a evoluat ca atacant la FCSB și FCSB II (2008-2011), FC Viitorul Constanța (2011-2014, 2016), FC Clinceni (2014), Academica Argeș (2014-2015), Petrolul Ploiești (2015), Beerschot Wilrijk (2016-2017), Luceafărul Oradea (2017-2018), Viitorul Pandurii Tg. Jiu (2018-2020, 2021-2022), Turris Turnu Măgurele (2020) și SSC Farul Constanța (2021). Are selecții la naționalele U17, U19 și U21 are României și a fost golgheterul Ligii 2, în sezonul 2017-2018.
Foto - cont personal FB / Gabriel Chirea
Text - Gabriel Chirea
Articol recomandat de stirileprotv.ro
Urmăriți SPORT.RO și pe Google News
ARTICOLE PE SUBIECT
ULTIMELE STIRI
CELE MAI CITITE
CITESTE SI
