Intra CSM Bucuresti in ultimul ciclu al investitiilor? Bronzul Ligii Campionilor, buget urias si transferuri pe masura. SONDAJ: Ce ar trebui sa se intample mai departe?

CSM Bucuresti, cu Neagu, Gullden si Jorgensen, a obtinut in weekend, la Budapesta, medaliile de bronz ale Ligii Campionilor. CSM-ul, condus in Final Four de suedezul Per Johansson, a pierdut semifinala in fata lui ETO Gyor, echipa care a si castigat marele trofeu, si a castigat apoi, duminica, finala mica in fata rusoaicelor de la Rostov Don.

Pentru CSM urmeaza acum ultimul meci al sezonului si festivitatea de primire a trofeului intern. Echipa bucuresteana va primi titlul Ligii Nationale, competitie pe care a dominat-o si in acest sezon si pe care a transformat-o mai degraba intr-o lunga sedinta de sparring, menita sa le tina pe Neagu & Co in forma pentru adevaratele batalii din Liga.

Privind mai departe de festivitarea de re-incoronare a CSM-ului drept campioana a Romaniei, pentru formatia bucuresteana urmeaza o transformare majora! Echipa de handbal a CSM-ului, cea mai reprezentativa si cea mai bine finantata din cadrul Clubului Sportiv Municipal isi va schimba "pielea" in aceasta vara.

Cum se schimba echipa

Concret, in aceasta vara CSM va schimba cel putin 4 dintre cele mai importante jucatoare ale sale. In locul lor au fost deja perfectate alte mutari la fel de rasunatoare.

Frantuzoaicele Camille Ayglon si Gnosiane Niombla vor pleca la Nantes, respectiv Metz, in timp ce suedeza Isabelle Gullden va ajunge la Brest. Pivotul norvegian Marit Frafjord a decis, pe de alta parte, sa puna punct carierei de jucatoare profesionista si sa se retraga la 32 de ani.

In locul celor 4, la CSM vor sosi trei cinci jucatoare care evolueaza pentru nationale din fosta Iugoslavie.

Sarboaicele Andrea Lekic si Dragana Cvijic, muntenegreana Jovanka Radicevic si slovenele Barbara Lazovic si Elizabeth Omoregie vor sosi de la Vardar Skopje (primele 4) si Krim Ljubljana.

De asemenea, banca tehnica a echipei va trece printr-o transformare, suedezul Johansson urmand sa fie inlocuit.

Cea mai importanta sectie din cadrul CSM Bucuresti, cea de handbal va beneficia de o treime din bugetului de peste 71 de milioane de lei anuntat de club pentru 2018 si asigurat aproape complet de Primaria Capitalei.

Buget urias, asteptari pe masura

Noua transformare a CSM-ului va veni, insa, cu asteptari pe masura. Echipa care cheltuie cea mai mare parte a bugetului de aproximativ 15 milioane de euro al CSM-ului, are cea mai mare presiune. Finantarea echipei de handbal a crescut in ultimii ani, ea urcand considerabil fata de bugetul de 2.5 milioane de euro pe care formatia feminina il avea in urma cu trei ani.

In sezonul viitor, CSM-ul lui Neagu, dar si al lui Lekic si Cvijic, va trebui sa livreze in Liga Campionilor.

In lipsa unor echipe cu bugete comparabile, CSM Bucuresti va continua probabil sa conduca Liga Nationala. Chiar daca SCM Craiova a obtinut o performanta extraordinara prin castigarea Cupei EHF, iar Magura Cisnadie a facut un sezon bun in Liga Nationala, calculele valorice nu le recomanda pentru o lupta de la egal la egal cu CSM-ul.

Astfel, toti ochii oamenilor de handbal si ai amatorilor acestui sport vor fi atintiti asupra reusitelor echipei din capitala in cea mai importanta competitie intercluburi din Europa.

Alternanta la putere in handbal

Pentru CSM, urmatorul sau urmatoarele 2-3 sezoane pot reprezenta apogeul performantelor, acesta fiind dat, in mod logic, de apogeul investitiilor!

Ultimii douazeci si ceva de ani din handbalul feminin au aratat o anumita alternanta la putere si o ciclitate a investitiilor facute in cluburi. Sau, mai simplu spus, au aratat ca echipele au o medie limitata a existentei la cel mai inalt nivel, fie ca vorbim despre cluburi sustinute din bani privati, fie de cluburi construite cu ajutor de la bugetul comunitatilor locale.

De la Hypo Viena, formatie care a dominat anii '90, castigand Liga Campionilor de 4 ori si jucand inca o finala intre 1993 si 2000, urmata de Slagelse, tripla castigatoare intre 2003 si 2007, Viborg (tripla castigatoare intre 2005 si 2010), Kometal Skopje (finala 2000, castigatoare in 2002), Krim (finalista in 1999 si 2006, castigatoare in 2001 si 2003) si ajungand Oltchim Ramnicu Valcea (finalista 2010 si semifinalista in 2009, 2012 si 2013) si la Vardar, formatie care a atins un nivel foarte inalt de performanta, cu doua finale pierdute in ultimii doi ani, in handbalul feminin poate fi observata o alternanta a dominatiei echipelor.

Aceasta alternanta ori ciclitate intalnita in cazul celorlalte echipe poate fi adusa in discutie si atunci cand vorbim despre CSM Bucuresti.

Echipa din capitala intra in al patrulea an "de varf". In 2016, CSM a dat lovitura si a castigat trofeul Ligii Campionilor, pentru ca in 2017 si 2018 sa isi continue ambitiile prin calificarea in final four si obtinerea medaliilor de bronz.

Sondaj | Proiectul CSM vs. investitiile in infrastructura

CSM Bucuresti a anuntat pentru 2018 un buget de aproximativ 15 milioane de euro, din care o treime este destinat handbalului.

Acest buget este asigurat intr-o proportie covarsitoare de autoritatile locale, Clubul Sportiv Municipal primind in ultimul an sponsorizari care au atins doar 1.7 milioane lei, o suma aproape insignifianta atunci cand este alaturata bugetului sectiei handbal ori a celui total.

Luand in considerare aceste cifre, exista voci, intre care si cele ale unei parti a locuitorilor Bucurestiului, care aduc in discutie o alta problema: aceea a punerii fata in fata a investitiilor in sportul profesionist versus cele facute in infrastructura, prin constructia de facilitati si incurajarea sportului de masa.

Astfel, un calcul simplu arata ca CSM Bucuresti va ajunge sa fi investit in ultimii 5 ani peste 10 milioane de euro in performanta realizata de jucatoare precum Isabelle Gullden, Linea Torstensson, Line Jorgensen, Mayssa Pessoa, Andrea Lekic sau Dragana Cvijic, unele trecute pe la CSM, iar altele viitoare jucatoare ale clubului.

Pe de alta parte, construirea unor facilitati ce tin de infrastructura in Bucuresti si in restul tarii au costat mai putin de atat. Iar aici apar mentiuni precum patinoarul construit de Ion Tiriac in nodul capitalei cu aproximativ 3.6 milioane de euro, amenajarea bazinului olimpic Grigorescu, din Cluj, cu doar 3.3 milioane LEI ori a proiectului derulat la Blaj, care presupune construirea unui bazin de inot acoperit, la valoarea de 4.5 milioane lei (965.000 euro). De asemenea, la Focsani a fost inaugurat in acest an un bazin olimpic acoperit, care a scos din conturile autoritatilor locale si a Companiei Nationale de Investitii suma de 32 milioane lei (6.9 milioane euro).