Ce este furosemid, substanța cu care a fost depistată dopată Florentina Iușco la Jocurile Olimpice 2024

Furosemidul, substanța incriminată în cazul Florentinei Iușco, face parte din categoria diureticelor și agenților de mascare.

Ce este furosemid și la ce este utilizat

Este utilizată în principal pentru a pierde rapid în greutate, dar are și aplicații medicale legitime în tratarea edemelor, insuficienței cardiace, hipertensiunii ușoare și moderate, cirozei hepatice și a unor afecțiuni renale.

Utilizarea furosemidului poate avea consecințe serioase asupra sănătății sportivilor. Conform informațiilor furnizate de Medicover, această substanță poate provoca scăderi semnificative ale concentrațiilor de sodiu și potasiu în organism, ceea ce poate duce la complicații grave. În cazuri de supradozaj, există riscul instalării hipovolemiei prin deshidratare, însoțită de tulburări electrolitice și scăderea marcată a tensiunii arteriale, situații ce necesită intervenție medicală de urgență.

Printre reacțiile adverse frecvente ale furosemidului se numără tulburări ale concentrațiilor ionilor din organism, deshidratare și micșorarea volumului de sânge eficace (în special la pacienții vârstnici), creșterea valorilor creatininei în sânge, creșterea concentrației de trigliceride și scăderea tensiunii arteriale, uneori manifestată doar la trecerea în poziție verticală.

Alte cazuri de dopaj cu furosemid în sportul românesc și internațional

Cazul Florentinei Iușco nu este singular în sportul românesc. În 2017, la Campionatele Europene de box pentru juniori din Bulgaria, patru sportivi români au fost depistați pozitiv: David Andreaş, Ionuţ Marian Lupu, Marian Ciprian Dumitru şi Tiberiu Ionuţ Pălănceanu. Un alt caz notabil din box a avut loc în 2006, când Nica Nicușor, Voicu Constantin și George Cristea au fost găsiți dopați cu aceeași substanță.

Fotbalul românesc a avut și el de suferit din cauza furosemidului. În 2004, Mihai Baicu, Iulian Apostol și Mihai Senin, jucători la Faru Constanța în acea perioadă, au fost implicați într-un caz de dopaj. Baicu, care a recunoscut ulterior că a folosit substanța pentru a-și controla greutatea, a primit o suspendare de trei luni, în timp ce colegii săi au fost suspendați pentru șase luni fiecare. Baicu a decedat în 2009 la vârsta de 33 de ani din cauza unor probleme cardiace.

În 2014, lumea luptelor a fost zguduită de cazul Esterei Dobre, de cinci ori medaliată la Campionatele Europene, care a primit o suspendare de doi ani după ce a fost depistată pozitiv la furosemid imediat după ce câștigase medalia de argint la Europenele din acel an.

Pe plan internațional, cazurile de dopaj cu furosemid nu sunt mai puțin frecvente. Un caz notabil este cel al portarului Andre Onana, care în 2021, pe când juca la Ajax, a fost suspendat inițial pentru un an, ulterior redus la nouă luni, după ce a fost depistat pozitiv. Onana a susținut că a confundat furosemidul cu aspirina. La Jocurile Olimpice de la Londra din 2012, gimnasta Luiza Galiulina din Uzbekistan a fost exclusă din competiție după ce a fost găsită dopată tot cu furosemid.