Ana Maria Popescu, fata cu răbdare de fier, stil și medalie de argint la Tokyo
Jocurile Olimpice
Spadasina Ana Maria Popescu a cucerit azi prima medalie pentru delegația României la JO de la Tokyo, argint, după 10-11 cu Sun Yivan (China).
de Andru NENCIU
Scrimerii obișnuiesc să spună că sportul lor e un adevărat șah pe planșă, o disciplină a inteligenței și intuiției, dar și o luptă continuă la nivel mental. Contează fiecare detaliu pe care publicul larg nici măcar nu-l sesizează.
De la televizor sau din sală, în timpul unui duel la spadă par că există timpi morți. Doar par, pentru că spada nu e arma care provoacă o înfruntare cu scântei, precum sabia. E proba în care adversarii își scanează fiecare gest înainte de a declanșa ofensiva sau de a-și aștepta prada. "Ochii noștri nu se văd, chipurile noastre nu se văd. Contează însă că se văd victoriile", spunea Ana, într-un clip realizat de FR de Scrimă, Eroi cu Mască.
Înzestrată cu o voință de fier, talent și multă pasiune, Ana Maria Brânză Popescu și-a demonstrat clasa și iubirea pentru sport și în Tokyo. În 2008, când a cucerit argintul la individual, în Beijing, eleva lui Dan Podeanu genera una dintre imaginile competiției.
"La Atena m-am simțit ca un intrus", povestea Ana, recent la Steaua TV, despre prima sa experiență de la JO, în urmă cu 17 ani. Apăsată de emoțiile unui debut care aproape o copleșeau, fata de 19 ani avea mintea încărcată de visuri. Atunci a încolțit în mintea ei pentru prima dată obiectivul de a câștiga o medalie olimpică.
Ana Maria Popescu, medalie de argint la JO 2020
A ajuns să-și atingă jumătate din vis la JO 2008, când nemțoaica Britta Heidermann a fost mai bună în finală. Reacția Anei de la festivitatea de premiere anunța însă ce avea să urmeze. I-a luat campioanei pentru o secundă aurul de la gât și a ieșit o poză antologică, plină de semnificații. Nu a fost să fie aur la JO de la Londra 2012, cu echipa, dar a urcat alături de colege pe prima treaptă, la Rio.
Când mai multe voci îi picurau în ureche să se retragă, carismatica Ana a zâmbit la cutie și și-a spus că va continua. N-a lăsat garda jos, a simțit că nu va scădea nivelul de exprimare pe planșă.
Și a mai înțeles ceva. Că sportul românesc are nevoie de ea. Că România are nevoie de campioni dispuși să-și dea și ultima picătură de energie.
Dintr-un bazin de energie care de multe ori a părut să se termine, Ana a reușit și azi să mai facă un bun PR sportului românesc și să-și atingă visul de la Atena, întărit de reacția din Beijing.
Școlită de reputatul antrenor Dan Podeanu, Ana e un sportiv complex, care stăpânește perfect și stilul ofensiv, dar și pe cel defensiv. Arsenalul tehnic deținut o determină să-și adapteze stilul mereu în funcție de adversară și, din punct de vedere tactic, își domină oponentele la fiecare duel.
Experiența sa vastă, acumulată în 30 de ani de antrenamente și evoluții pe planșă la cel mai înalt nivel, s-a reflecat și în parcursul său de la Tokyo.
De ce răbdarea e un atu principal al sportivei de la Steaua? Soția poloistului Pavel Popescu mizează mereu și pe o tactică înșelătoare pentru adversarele care se duelează. Cu calmul său de neînchipuit își așteaptă adversarele până în ultima clipă în defensivă, provoacă atacul și contraatacă fără cusur.
Tactica preferată i-a adus în fiecare duel de la această ediție a JO tușe perfecte. Cu o alonjă prin care-și pune mereu în dificultate oponenentele, Ana simte excelent vârful spadei și punctează mai ales la manșetă.
Și, chiar dacă multe rivale i-au știut mereu punctele forte, mai-mereu au căzut în plasă. "Anei i-a plăcut mereu ca adversarele să vină peste ea. Simte foarte bine distanța. Faptul că e stângace nu prea mai e în scrima de azi un mare avantaj pentru că au apărut din ce în ce mai multe spadasine de mână stângă", spune pentru www.sport.ro un personal important din scrima românească.
De ce e Ana o spadasină complexă. Experiența acumulată de-a lungul carierei prodigioase, împănată cu cantonamente interminabile, îi permite mereu să și recupereze când e cazul, adoptând o carte câștigătoare: atacul bine construit, șlefuit încă din juniorat de celebrul Dan Podeanu, o enciclopedie a scrimei.
Cumpăna din 2020
De ce mai e Ana o sportivă cu răbdare de fier? În mai 2020, spadasina de la Steaua pornea o cursă contracronometru pentru a se recupera după o intervenție chirurgicală complicată. A amânat o perioadă operația la genunchiul drept, însă a realizat la timpul potrivit că nu mai poate scăpa de operația prin care-și relansa cariera. Nu a căzut într-o mlaștină a depresiei, nu s-a temut că mobilitatea și viteza de reacție îi vor fi afectate. A crezut cu toată puterea ei că se va recupera complet.
Și a reușit. Autocontrolul în situații limită și răbdarea au fost din nou esențiale și a urmat cu atenție fiecare literă a motto-ului său: "Nu renunța niciodată!"
Eleva lui Radu Podeanu, fiul lui Dan Podeanu, a câștigat azi prima medalie a României la JO de la Tokyo, la capătul unui maraton epuizant din punct de vedere psihic, întins pe o zi. Și poate e scânteia care va aprinde focul următoarelor medalii.
Urmăriți SPORT.RO și pe Google News
