INTERVIU Ciprian Panait, antrenorul care spune că are rețeta pentru a colabora cu Gigi Becali: "Nu mă autopropun, dar credeți că nu a fost la fel cu Olăroiu?"

Ciprian Panait a antrenat în ultimii opt ani și jumătate exclusiv în Orientul Mijlociu. A câștigat în Arabia Saudită două titluri cu formația de tineret a lui Al Hilal, a fost interimar la prima echipă, iar în CV-ul său se mai regăsesc Al Raed și Al Batin, formații din prima ligă a Arabiei Saudite. Ultimele două experiențe ale sale au fost în Oman (Sohar SC) și Qatar (Al Kharaitiyat).

Ciprian Panait: "În România se caută oameni care azi zic da, iar mâine nu"

Doctor în educație fizică, în prezent lector universitar la UNEFS, Ciprian Panait este liber de contract din vară, după ce s-a despărțit de formația Al Kharatiyat, din Qatar.

• În prima parte a interviului, Ciprian Panait a prefațat Cupa Mondială din Qatar.
  

Fost secund la Rapid, FC Vaslui sau Poli Timișoara și fostul șef al Centrului de Copii și Juniori de la FCM Bacău, Panait vorbește și despre situația de la FCSB și spune de ce crede că nu este imposibil de gestionat relația cu patronul Gigi Becali. De asemenea, tehnicianul cu licență Pro comentează și situația lui Mihai Pintilii.

Domnule Panait, nu ați mai antrenat în România de nouă ani. Nu vă vedeți revenind aici?

Vă rog să mă credeți că mi-aș dori, dar eu cred că lumea în România nu are nevoie de oameni ca mine. Din păcate, eu spune cu tristețe lucrul acesta.

La ce vă referiți?

Mă refer la faptul că în România se caută 'yes men', se caută oameni care să spună azi da, iar mâine nu, se caută oameni care să spună că se duc în dreapta și virează în stânga. Eu așa simt, nu am loc, nu mă regăsesc în ceea ce poate oferi fotbalul românesc în momentul acesta. Ca atare, privirea mea e îndreptată tot spre Orientul Mijlociu pentru că acolo am făcut performanță. Când am fost la prima echipă a lui Al Hilal, nimeni n-a spus: 'Cine e ăsta, ce face?'. Nu, oamenii au văzut ce lucrez eu, cum mă comport, cum mă apreciază jucătorii și atunci au spus că merit o șansă. Am câștigat, am lăsat tot timpul echipa pe primul loc, am câștigat două campionate, cupe și n-a interesat pe nimeni numele meu. În România e mai complicat.

Ciprian Panait: "Pentru mine n-ar fi nicio problemă să lucrez cu Gigi Becali"

Într-un interviu din 2020 spuneați că sunteți de părere că ați putea lucra cu Gigi Becali la FCSB. Vă mențineți opinia?

Eu am mai spus chestia asta, dar nu vreau să creadă cititorii dumneavoastră că mă autopropun. Eu am dat un exemplu și am spus așa: toți antrenorii care au fost la FCSB au fost foarte norocoși să fie acolo pentru că e o echipă enormă, finanțată la un nivel superior, care are condiții și de la care se așteaptă foarte mult. Asta ar fi una. A doua: când te duci acolo, cunoști condițiile. În al treilea rând, nu cred că vreodată patronul echipei, care are compartamentul pe care îl are, s-a dus la antrenament și i-a spus antrenorului care a fost, indiferent cine a fost, să nu facă exercițiul ăla, ci să îl facă pe altul. Eu nu cred chestia asta. Dacă cineva îmi spunea chestia asta, atunci eu îmi retrag toate cuvintele. În ideea asta am spus că pentru mine n-ar fi nicio problemă să lucrez cu un patron ca domnul Gigi Becali, care asigură toate condițiile, salariile sunt la timp și investește foarte mult în tineri. Eu ca antrenor principal aș pregăti echipa la nivel maxim, trebuie să îi ofer patronului 2-3 variante de echipe, iar în momentul în care patronul vine și spune: 'Nu joacă ăsta, ci celălalt!', e normal să-i explic: 'Nu joacă ăsta pentru că se poate întâmpla asta'. Și atunci eu nu cred că omul e împotriva performanțelor și va înțelege. Credeți că cu Olăroiu nu a fost tot așa? Dar Olăroiu a avut acea inteligență nativă prin care a știut să-i spună domnului Becali: 'Băi, facem asta!', apoi a câștigat meciul și normal că a avut mână liberă să facă ceea ce și-a dorit.

Deci spuneți că atât timp sunt rezultate nu pot exista probleme...

Normal! Pe un antrenor îl țin rezultatele. Repet ideea mea: atât timp cât eu sunt responsabil de pregătirea echipei, care e problema să fiu pregătit cu 2-3 variante în momentul în care patronul se bagă la o schimbare? Sau își dorește să joace un jucător anume? Eu i-aș spune: 'Patroane, dacă vrei să-l ținem pe jucătorul ăsta, ok, dar se pot întâmpla următoarele lucruri...', iar când omul vede că se întâmplă în teren exact ce i-am spus eu, normal că vede că am dreptate. Dar ține de personalitate ta ca antrenor. Trebuie să îți cunoști foarte bine meseria și să ai capacitatea să iei decizii.

Ciprian Panait: "Să nu îi băgăm pe Dică și Edi Iordănescu în aceeași oală. Nu e normal ca azi să-ți dai demisia, iar mâine să mergi în studio"

Un discurs asemănător am auzit și la alți antrenori de la FCSB în momentul în care au fost numiți. Mă gândesc la Nicolae Dică sau Edi Iordănescu, care erau încrezători că pot avea o relație bună cu patronul, dar deznodământul a fost același pentru ei.

Eu sunt de acord, dar eu nu l-aș băga în aceeași oală pe Dică cu Edi Iordănescu. Edi Iordănescu e o capacitate intelectuală, clar! E antrenorul naționalei și nu l-aș pune în aceeași discuție cu Nicolae Dică. După părerea mea, poate să se supere pe mine, eu nu cred că e normal ca azi să-ți dai demisia de la FCSB, iar a doua zi să mergi în studio și să vorbești de stânga și de dreapta. Mă refer la Dică, clar! În momentul în care te duci acolo, ești conștient în ce te bagi și trebuie să ai capacitatea intelectuală să vezi dacă faci față sau nu. Punct! Pentru mine asta e determinant. Nu se poate face comparație între Edi Iordănescu și Dică. Păi, cu Edi Iordănescu a câștigat FCSB 7 sau 8 meciuri la rând. Era în obiectiv. Acolo au fost discuții de altă natură, extrafotbal. Dar aici, în cazul în care a fost Dică, ce discuții să mai ai când vedeai că echipa e cum e? Eu am semnalat în toate intervențiile mele la televizor multe greșeli în jocul FCSB-ului. Multe! Nici până când a fost schimbat antrenorul nu a avut capacitatea să schimbe acest lucru. Asta ce dă dovadă? Răspundeți dumneavoastră la întrebarea asta, așa că eu nu i-aș plânge pe cei care zic: 'Vai, am fost acolo și s-a băgat patronul peste mine!'. Să te văd când te duci la altă echipă. Hai, să vedem! Mă bucur pentru Toni Petrea că realizează ce realizează la Chindia. Ăsta e antrenor! Ia o echipă în genunchi și o ridică. Hai să-i vedem și pe ceilalți care se plâng că au fost la FCSB și au avut condiții rele. 

Ciprian Panait: "Îl felicit pe Mihai Pintilii pentru discursul avut"

Dumneavoastră, în calitate de antrenor cu licență Pro, ce părere aveți de tema ultimelor săptămâni? Mă refer la Mihai Pintilii, antrenor fără licență la FCSB. Vă simțiți lezat în vreun fel?

Nu mă simt lezat pentru că eu nu concurez cu Mihai Pintilii sau cu altcineva. Dar ca principiu eu vreau ca legea să fie aplicată pentru toată lumea. Știu că există o prevedere prin care poate fi interimar cineva care nu are licență, dar eu cred că, până la urmă, se va ajunge ca FCSB să aibă antrenor cu licență. Eu n-aș particulariza la Pintilii, dar au fost cazuri când la Clinceni era Poenaru, care nu a avut licență. Și nu era nicio problemă! La UTA, același Poenaru. La Botoșani, la Craiova și la FC Argeș, aceeași problemă cu Croitoru.

Din spuselor oficialilor cluburilor, se pare că spre asta se îndreaptă și FCSB: numirea unui antrenor cu licență Pro doar pentru a fi un soi de paravan pentru Mihai Pintilii.

Asta e o soluție care e permisă de actualul regulament, dar eu nu cred că ăsta e viitorul. Noi, românii, suntem ași în a găsi portițe din astea. Într-o țară normală eu nu cred că s-ar face atât caz de această situație. E o situație deosebită pentru FCSB, ei vor găsi o soluție și sper să fie cea mai bună. Prin intermediul dumneavoastră dați-mi voie să-l felicit pe Pintilii pentru discursul pe care l-a avut. L-am cunoscut în Arabia Saudită, când am plecat în 2014, cu Laurențiu Reghecampf. A fost jucător acolo, a făcut o impresie foarte bună. Nu mă gândeam niciodată că poate opta pentru cariera de antrenor, însă, dacă s-a îndreptat în direcția asta, îi urez succes și sunt primul suporter al lui.

Din aceste prime meciuri ale lui Mihai Pintilii ca interimar, ați remarcat ceva? Spuneați mai devreme de problemele nerezolvate din mandatul lui Nicolae Dică...

În primul rând, am remarcat faptul că echipa e mult mai agresivă, are altă poftă de joc. A îndreptat multe, multe din neajunsurile care au făcut ca FCSB să nu câștige meciurile. Dacă va rămâne, eu cred că va face o treabă foarte bună. Nu știu de ce, dar am văzut o altă echipă, o altă reacție pe care n-am văzut-o până atunci. Eu îi doresc mult succes, mai ales că eu am ajuns la Al Hilal cam în aceeași situație în care e el la FCSB: l-a luat de acolo, l-a pus antrenor principal și a început să câștige. D-aia eu îl înțeleg foarte bine, îi doresc succes și sper să se găsească o modalitate legală să poată să fie antrenor. Însă repet, regula trebuie să fie aplicată pentru toată lumea.

Schimbând puțin subiectul, spuneți-mi cât de mult v-a ajutat în carieră faptul că sunteți doctor în educație fizică

M-a ajutat fantastic. Cunoștințele acumulate în stagiul de doctorat m-au făcut să văd lucrurile dintr-o perspectivă mult mai largă și m-a pus într-o altă lumină în fața celor cu care am lucrat. Categoric m-a ajutat! Sigur aș face-o din nou. Când eram în Arabia Saudită, mă gândeam să fac încă un doctorat, dar în psihologie, pentru că acolo, pe lângă ce am realizat pe teren, motivarea jucătorilor face diferența, cel puțin în zona respectivă. Mi-am dorit tare mult să am posibilitatea și timpul necesar să pot să dau admiterea la un doctorat în psihologie. Nu știu dacă aș avea timp, dar nu renunț la această idee.

Ciprian Panait: "Fotbalul românesc a regresat foarte mult din punct de vedere fizic"

Deci sunteți adeptul ideii că omul învață cât trăiește.

Categoric! Asta le spun și studenților mei zi de zi. Dacă ai capacitatea să înțelegi că totul se schimbă în jurul tău secundă de secundă, realizezi că tot timpul ai de învățat de la oricine, de la orice. Am dat tot timpul exemplul ăsta: când eram secund la Rapid, am avut multe de învățat. De la unii antrenori am învățat ce să fac, de la alții am învățat ce să nu fac. E important să ai capacitatea intelectuală de a deschide ochii și de a înțelege ce poți să iei de la fiecare.

Aveți un background solid în pregătire fizică. Din campionatul României, ce fotbalist vi se pare cel mai bine pregătit?

E greu de spus asta, dar ce aș putea eu să remarc este că, față de sezoanele trecute, am regresat foarte mult din punct de vedere fizic. Dacă noi, din punct de vedere tehnic, când jucam cu echipe din Europa, făceam față cu brio și pierdeam meciul din cauza greșelilor sau deciziilor pe care le luau jucătorii, fizic ne mai luptam cu ei. Cu regret spun chestia asta, în ultimii 3-4 ani am observat că suntem din ce în ce mai nepregătiți fizic. Nu spun asta ca să dau vina pe jucători sau preparatorii fizici. E vorba de întreaga conjunctură care îi face pe fotbaliștii noștri să fie atât de fragili. E legat de educție, în primul rând. Din punct de vedere fizic, echipele noastre sunt din ce în ce mai slabe. Ok, nu avem jucători de mare valoare, care să dea pase inteligente, să dribleze unu la unu, dar să creem jucători puternici, care să alerge, să domineze jocul fizic, asta putem face. Din păcate, iată că nu o facem și suferim din ce în ce mai mult. Singura echipă care face față din punct de vedere fizic este CFR Cluj, dar să nu uităm că CFR are 80-90% din lot jucători străini, dezvoltați afară. Asta e și explicație pentru care ei se tot califică. Din punct de vedere al strategiei, eu cred că se poate lucra foarte, foarte mult la nivel fizic. Copiii trebuie dezvoltați de jos. Toți copiii au talent fantastic în România, dar faptul că noi nu ajungem să-i capacităm sau să-i punem în valoare, e vina numai a noastră, a celor care lucrează cu acești copii. La făcut proiecte suntem cei mai tari din lume, dar aceste proiecte trebuie puse în practică pe teren în fiecare zi. Din păcate, asta e realitatea în România și nu văd cum s-ar putea schimba prea multe lucruri.

Ciprian Panait: "Dacă aș fi în Federație, e imposibil să nu mișc lucrurile"

Apropo de acest lucru... dacă cineva din Federație v-ar propune la un moment dat o funcție de conducere, de coordonare a noilor generații, ați fi tentat?

Bineînțeles că m-ar interesa! Consider că știu mai bine decât mulți din teren de ceea ce are nevoie un tânăr fotbalist să se dezvolte. Eu ca antrenor principal știu ce îmi doresc de la un copil care vine de la academie. Copilul trebuie să știe asta, asta și asta. Avantajul meu e că am început de foarte jos, de la FCM Bacău, cu grupe mici de copii. Am trecut prin toate echipele astea și le-am învățat. Cine se uită în CV-ul meu poate să vadă titlurile naționale câștigate cu cei mici la academia de formare a FCM Bacău. Apoi, sunt experiențele fantastice din Arabia Saudită cu Al Hilal U21 și ceilalți jucători tineri. Eu aș fi onorat să pot face ceva, dacă cineva mi-ar da această oportunitate. Dacă aș fi undeva în Federație, cu suportul logistic este imposibil să nu miști lucrurile. Poate doar dacă nu îți asumi responsabilitatea și zici că e un loc călduț...

Spuneți că e imposibil. Se pare că e posibil...

Eu știu ce aș putea să fac, dar când toată lumea are ca target să găsească un loc călduț, să nu își asume responsabilități... d-aia locul meu nu e în România, mă refer la echipele de club. Eu, când mă înham la o treabă, îmi pun niște reguli, niște limite. E valabil pentru toată lumea acest lucru, pentru cei care lucrează cu mine, pentru antrenori, pentru copii. Eu voi răspunde pentru treburile astea. Dacă nu reușesc, ies în față și spun. Eu nu mă duc acolo să păcălesc, mă duc acolo să vreau să fac ceva. Vă dau un singur exemplu concret: fostul preparator fizic de la FC Vaslui, când am fost eu acolo cu Augusto Inacio, are o poziție importantă în departamentul tehnic al Federației Portugheze de Fotbal, la academiile de formare. Vorbesc cu această persoană nonstop și vedeți și dumneavoastră ce fotbaliști au la echipa națională și ce calificări și rezultate au la echipele de juniori. Noi, până la o anumită vârstă, ne mai calificăm la Campionate Europene, dar de la 14 ani în sus nu mai contăm. De ce? Cineva trebuie să răspundă la întrebările astea. D-aia eu sunt înnebunit, mă duc să văd meciuri. Din păcate, văd atâția copii talentați care nu vor ajunge fotbaliști. Mă rog, asta e situația, d-aia eu cred că n-am loc în fotbalul românesc. Eu sunt un tip extrem de corect, iar când am intrat într-o treabă și am spus un lucru, asta va fi. Dar repet, dacă voi avea șansa vreodată de a ajunge într-o poziție din asta la Federație, cu siguranță voi încerca să schimb ceva. Dacă nu pot și mă lovesc de ceva sau cineva care mă împiedică, ridic mâna și mă dau la o parte. Nu țin niciodată de post. Am căutat tot timpul să fiu diferit și niciodată n-am făcut decât ceea ce eu am crezut că e foarte bine.

Ciprian Panait: "Când mă uit la meciurile din România, opresc sonorul"

Tot legat de partea fizică, cât de relevant este faptul că un fotbalist acoperă foarte mulți kilometri într-un meci?

Mă bucur că mi-ați ridicat mingea la fileu. Când eu mă uit la meciurile din campionatul României, vă rog să mă credeți că opresc sonorul. Înțelegeți ce vreți din asta. Eu vă dau un exemplu dovedit științific, puteți lua și lucrările mele de cercetare să vedeți: nu e decisiv numărul kilometrilor alergați de un jucător. Știți ce e decisiv? Numărul kilometrilor pe care un jucător îi aleargă la intensitate maximală și supramaximală. Cu alte cuvinte, numărul kilometrilor pe care acel jucător îi face la viteza lui maximă. Mai concret, dacă un mijlocaș, de exemplu, în ligile de top aleargă în 90 de minute în jur de 11-12 kilometri, ăla e un efort total, dar ceea ce face diferența e cât de mult aleargă în viteză maximă. Distanța în viteză maximă e în jur de 2-2,5 km. Când pleci la pregătirea unei echipe, trebuie să te gândești că tu trebuie să acoperi ăia 2-2,5 kilometri în sprint maxim. Bineînțeles că nu legați, ci de-a lungul meciului, în 90 de minute. Sunt statistici care se pot consulta foarte ușor pe Instat sau pe alte sisteme, cum ar fi Catapult. Eu am lucrat în Qatar cu Catapult și am scris lucrări de cercetare pe chestia asta. Toată lumea spune: 'Mamă, ăla e tobă de fotbal!'. Când colo, el nu poate să scoată două cuvinte pentru că nu înțelege lucrurile astea.

Probabil acea distanță parcursă pe care unii o văd pe Instat, 12-13km, le ia ochii unora...

Exact! Eu am avut șansa să fac facultatea la zi, sunt profesor, studiez zi de zi și sunt obligat să scriu articole pe chestia asta. Vă dați seama că mă bufnește râsul când îi aud pe unii cum discută despre fotbal sau pregătire. E cineva la televizor care spune tot timpul: 'Ia uite ce spune statistica!'. Eu am parcurs recent un curs cu o firmă importantă din Anglia. Știți ce mi s-a spus la cursul respectiv? Tehnologia e bună, datele sunt extraordinare, dar niciodată nu vor putea înlocui omul. Datele alea sunt pure. Cel mai bun exemplu pozitiv legat de ce înseamnă statistica și ce însemnă realitatea: Paolo Maldini a spus la un moment dat: 'Dacă eu ajung să fac un tackling, înseamnă că deja am făcut o greșeală'. Când te uiți la statistică și vezi Maldini cu un singur tackling, ce zici? 'Aa, ăsta nu e fundaș, se ferește de dueluri unu la unu, nu le câștigă'.

Paolo Maldini: "If I have to make a tackle then I have already made a mistake."#WednesdayWisdom #UCL pic.twitter.com/ztXs6CxFlf

— UEFA Champions League (@ChampionsLeague) November 8, 2017

Și la fel cred că se aplică și la cartonașele galbene...

Da, e un lucru concret, care poate fi verificat. Dacă vezi că un fundaș nu face tackling-uri, zici că nu e fundaș. Nu există exemplu mai bun decât ăsta. Fotbalul e matematică, e logic. Un alt exemplu e legat de pase. Unii zic: 'Echipa mea face 500-700 de pase'. Bun, ok, dar scorul? '0-0, dar jucăm frumos'. Vedeți? Sau o echipă care face 150 de pase, dar câștigă cu 1-0.

Cum ar fi CFR Cluj, în Europa.

Da, despre asta e statistica. E bună, dar trebuie să o interpretezi. Ultima mea lucrare pe asta se bazează. Antrenorul, în fotbalul modern, e pus în fața unei situații incredibile. Are atât de multe informații la dispoziție încât s-ar putea să nu mai știe la ce să se uite, ce să facă. Antrenorul este ca un muzician care nu mai e în stare să audă muzica din cauza zgomotelor, exact asta am spus. Sunt atât de multe informații încât, dacă nu ești capabil să vezi esența, ești curățat. N-ai cum altfel!

În final, vă învit să descrieți printr-un cuvânt următorii antrenori, din țară și din străinătate. Începem cu cei de afară. Marcelo Bielsa?

Uriaș!

Maurizio Sarri?

Un nebun, între ghilimele.

Erik ten Hag?

Personalitate.

Julian Nagelsmann?

Prezentul.

Jurgen Klopp?

Un gentleman funny.

Pep Guardiola?

Un monstru.

Trecem în țară: Dan Petrescu?

Un învingător.

Cristi Chivu?

Mi-ar trebui multe cuvinte, dar hai să spun așa: un viitor mare, mare antrenor. 

Laurențiu Reghecampf?

Un antrenor cu potențial.

Răzvan Lucescu?

Lucescu. Atât!

Adrian Mutu?

Un frumos nebun.

Toni Petrea? Cel despre care ați vorbit mai devreme...

Un luptător.

În final, spuneți-mi dacă aveți un model printre antrenorii de afară.

Eu tot timpul am învățat de la fiecare, am luat câte ceva. N-aș putea să spun că am un model sau un idol. Nimeni nu e stăpânul absolut în fotbal. Toată lumea face lucruri bune, dar face și lucruri foarte proaste. D-aia nu pot să spun că am un model.