Leontin Toader (60 de ani) a jucat la Rapid între 1984 și 1995, perioadă în care a reușit promovarea în Liga 1 și a jucat finala Cupei României (1994-1995 / 1-1, 3-5 d.l.d. cu Petrolul), fiind considerat unul dintre cei mai importanți goalkeeperi din istoria clubului. Antrenorul cu portarii al echipei naționale a vorbit despre situația actuală a formației din Giulești. 

"Echipa, dacă a început rău, e greu o redresezi așa repede"

"Nu am lucrat cu Marius Șumudică, nu l-am avut nici coechipier la Rapid. El a venit după ce am plecat din Giulești. L-am prins ca jucător. Avea același stil, atacant care te șicana, care avea vorbele la el. Este un antrenor efervescent, pe unde a fost a transmis vibe-ul ăla. Are un vibe bun și are ochi, știe unde să pună jucătorul, să facă schimbările. E un lucru foarte important la un antrenor. 

Echipa, dacă a început rău, e greu o redresezi așa repede. Nerăbdarea este mare la Rapid, asta se știe. E foarte greu să iei o echipă din mers, asta am simțit-o și pe propria piele. Până îi cunoști pe jucători, până îi faci să joace după ideea ta de joc, nu e simplu. Mai ales dacă aduci jucători noi, angrenajele echipei se schimbă.  Cere timp. După câte se vede, jocul s-a mai așezat, poate și după pregătirea asta o să funcționeze mult mai bine. Important e să ai stabilitate în cadrul echipei. Dacă dai afară mulți jucători și aduci alții, nu cred că e ok. 

"În Giulești tot timpul e presiune foarte mare"

Înțeleg că e presiunea rezultatelor, a câștigării de trofee, dar eu am prins timpurile când se ieșea cu duba din Giulești. În Giulești tot timpul e presiune foarte mare (râde). Așa sunt fanii, pătimași. Vor și ei, au foame de rezultate. Au gustat din cupa victoriei și, odată ce te-ai obișnuit, mai vrei. Jucătorul trebuie să joace cu presiune. La cluburile mari te susțin, dar și când nu funcționează treaba au grijă să te atenționeze. Giuleștiul e mai special. 

(Era presiune mai mare la Rapid în Giulești sau la Petroșani în Valea Jiului?) În Giulești. La Jiul lumea venea de plăcere la fotbal. În Valea Jiului era mai greu pentru adversari. Giuleștiul rămâne un stadion greu de gestionat ca jucător. Poate să fie și un mod de selecție. Cine e puternic ca și caracter rezistă. Sunt jucători care cedează. Mai ales ca portar, pentru că ești aproape de ei, auzi tot. Ca jucător de câmp ești în febra jocului, alergi. Dar ca portar e mult mai greu, pentru că auzi tot ce se strigă. Trebuie să fii destul de puternic din punct de vedere mental.  

"Cred că îmi va rămâne permanent în suflet finala pierdută cu Petrolul"

Anul viitor se fac 30 de ani de la finala Cupei României pierdută în fața Petrolului. Cred că îmi va rămâne permanent în suflet, pentru că a fost o dezamăgire. Ca jucător, era poate singurul trofeu accesibil. Pe vremea aceea era greu să câștigi campionatul și Cupa României era la îndemână. Am avut ghinionul ăla la loviturile de departajare. Puteam să câștigăm noi la penalty și totul era ok. Am rămas cu regretul ăsta că nu am reușit să câștigăm un trofeu, care contează în cariera unui sportiv. Dar ca antrenor am avut plăcerea să câștig mai multe, s-a compensat.  

La meciurile de old boys i-am cam bătut în ultimele întâlniri (n.r. - 6-3 pentru Rpaid, la meciul disputat pe 16 decembrie 2024). E o relație bună la nivel de old boys. E un lucru extraordinar, abia aștept să ne revedem de fiecare dată. Am fost adversari, dar acum stăm și povestim de momentele alea frumoase. Am făcut meciuri și cu veteranii de la Craiova, avem activitate intensă la nivel de old boys.

"La fiecare încălzire nu auzeam vorbe tocmai frumoase"

Am avut șansa la lotul național să-l fi antrenat câteva luni pe Tătărușanu la FCSB, Steaua pe timpul ăla. (Cum a fost pentru un rapidist să antreneze la FCSB?). Nu a fost ușor (râde), vă dați seama, istoricul și-a spus cuvântul. La fiecare încălzire nu auzeam vorbe tocmai frumoase. Dar după un meci cu Dinamo, când am bătut cu 3-0, am câștigat respectul lor. 

Am prins și un meci pe Giulești. Rapidiștii, să nu mai spun ce a fost la gura lor. A fost rău și dintr-o parte, și dintr-alta. În general, nu toată lumea te place, mai ales dacă ești un tip mai direct. Cât am fost jucător la Rapid, am avut câțiva suporteri mai agresivi, dar am știut să colaborez. Ăsta e suporterul, când joci bine, te adulează. Când nu joci bine, e normal să te taxeze. Am făcut și o întâlnire cu suporterii pe timpul ăla. Eu și ei, ne-am spus lucrurile pe față și le-am reglat", a declarat Leo Toader pentru Sport.ro.

Foto - Gabriel Chirea