HAGI VA FI FURIOS! Ce se schimba odata cu noua Lege a Sporturilor si ce se intampla cu finantarea de la Primarii

Desi a muncit intens la imbunatatirea ei, Elisabeta Lipa, fostul ministru al Ministerului Tineretului si Sportului, spune ca in noul act normativ se va transparentiza doar modul de acordare a rentelor viagere, celelalte chestiuni mult mai importante ramanand in suspensie.

„Legea Sportului a fost pusa in dezbatere pe site-ul MTS. Am facut dezbatere publica, care a durat vreo 7 ore si jumatate. I-am avut invitati pe ministrul Muncii, ministrul Educatiei, ministrul de Finante si ministrul Dialogului Social. Adica toate institutiile statului care sunt implicate pe modificarile Legii Sportului. Am muncit la ea de la inceputul mandatului (n.r. - noiembrie 2015 - ianuarie 2017) si imi pare rau ca lumea sportului... chiar nu inteleg ce se doreste... toata lumea zice ca legea nu e buna si trebuie schimbata, iar eu am incercat sa fac impreuna cu specialistii o lege, din punctul meu de vedere, necesara. A fost un volum foarte mare de munca si nimeni nu vrea sa fie lamurit. Un volum enorm, cu drumuri, intalniri... Intr-una din zile am stat 8 ore la Ministerul de Finante, 8 ore cu specialistii din MTS si de la Finante, ne-am asezat la masa si am cautat solutii...”, se plange Lipa.

Fostul sef al MTS explica cele 4 modificari majore pe care a incercat sa le aduca Legii Sportului si care dintre ele au si rezistat in forma finala.

1. AVANTAJE FISCALE PENTRU CEI CARE INVESTESC IN SPORT
„Mi s-a explicat ca in Legea Sportului nu se poate pune asa ceva, ci trebuie schimbate Codul Fiscal si Codul Muncii. Asta am incercat si eu sa fac si mi s-a spus foarte clar de la Finante ca nu e posibil. Ei spun ca banii exista, dar ca nu ii atrage nimeni. Am facut un ghid pentru treaba asta, dar oamenii din sport vor direct sa vina caciula cu bani, sa nu se chinuie niciun pic... Si pentru banii de la multinationale sau companii private importante trebuie sa te zbati, sa ceri, trebuie sa ai niste intalniri, sa depui niste documente, pentru ca si la ora actuala sunt niste facilitati. E foarte greu sa ii explici unui ministru ca tu ai nevoie de bani, in conditiile in care el vine si iti arata ca nu atragi nici sumele care sunt acum la indemana. Pe sport de performanta nu se pot accesa fonduri europene, dar se pot lua pe proiecte de academii sau juniori, pe sport de masa...”

2. FINANTAREA CLUBURILOR SPORTIVE DE CATRE AUTORITATILE LOCALE
„In legea actuala a sportului exista articolul 18.1, care spune ca autoritatile publice locale pot finanta in sport toata gama de cheltuieli, inclusiv cele privind salariile. Este cazul echipelor sportive, finantate de la consilii locale si judetene, dar vine Curtea de Conturi si spune ca trebuie a dai banii inapoi pentru ca nu este legal ceea ce faci. Pentru ca in lege avem acest articol, dar in normele de aplicare ale legii nu exista. Nici acum nu e clar, pentru ca nu au fost de acord cu acest lucru. Am consultat specialisti, profesori de Drept, oameni din sport, Ministerul Finantelor, Ministerul Muncii, care sa spuna cum pot finanta autoritatile publice locale sportul, dandu-le acele salarii. Pot finanta competitii, cantonamente, deplasari, medicamente, masa, casa, dar Finantele au venit si au spus ca nu avem cadru legal pentru a da acele salarii. Poate reuseste domnul Dunca, actualul ministrul al MTS, sa lamureasca Finantele. Eu cat am lucrat la lege, mi s-a spus foarte clar: nu se pot da salarii din bani publici. Bineinteles, ca vor fi ceva probleme si de acum inainte pe acesta tema.”

3. PRIORITIZAREA FEDERATIILOR
„Am incercat sa introduc finantarea federatiilor nationale in functie de importanta lor si sa le impartim in trei categorii. Prima categorie erau cele prioritare, care participa la Jocurile Olimpice de vara si de iarna. Erau puse niste conditii, sa fi participat la 3 editii a JO... Aceste federatii nationale erau cele cu brevet, pentru ca de la ele ai pretentii la medalii si e normal sa aiba o atentie sporita. A doua categorie era a celor recunoscute de CIO, apropiate fenomentului olimpic si care pot deveni discipline olimpice. Aceste federatii aveau obligatia sa aiba cel putin 30 de cluburi si nu mai putin de 600 de sportivi, care oricand puteau sa intre in prima categorie a federatiilor nationale cu brevet. A treia categorie era reprezentata de federatiile <sportul pentru toti>. Deci nu s-a dorit acest lucru, desi in Ungaria s-a putut. Era un lucru bun, dar toti participantii la aceasta dezbatere au refuzat aceste incadrari. Vor sa ramana 75 de federatii, toate sa primeasca bugete, toate sa primeasca premieri. Si cel care castiga un titlu european la o competitie serioasa si ala care se duce la o competitie si vine de 4 ori campion european sau cel care participa la un concurs cu 5 concurenti.”

4. MODIFICAREA SISTEMULUI DE ACORDARE A RENTELOR VIAGERE
„Am propus modificarea legii in privinta rentelor viagere. Am pus limita de varsta, avand in vedere ca investim in sportivi si, cand sunt in plenitudinea fortelor pentru a reprezenta Romania la competitii, se retrag. Eu, daca am iesit campioana olimpica la 40 de ani, acum nu pot sa cer tuturor sa faca la fel, dar la 30 de ani e posibil. Iti termini scoala, studiile, tot, esti pregatit pentru viata... De asemenea, aveam foarte multe procese cu sportivi care ne-au dat in judecata cerand recalcularea rentelor si sportivi care au solicitat si nu li s-a acordat aceste rente. Atunci am vazut ca exista un ordin de ministru prin care s-au fixat si acele cuntumuri, dar ele au fost calculate in toate felurile. Si aveam sportivi cu aceeasi performanta, dar cu rente diferite. Eu am facut ca lucrurile sa fie foarte clare, sa se faca delimitarea clara. Am facut o grila, ca sa fie clar unde se incadreaza fiecare. Cu asta au fost de acord, dar eu voiam legea in ansamblu sa o promovez, nu pe bucati”.