Mesajul EMOTIONANT al lui Boloni! "Ii multumesc pentru prietenia sa!" Scrisoarea catre cel mai vechi stelist

In timp ce juca la Steaua, Loti Boloni a avut o relatie extrem de apropiata cu Mitica Neagu, fost masor al echipei din Ghencea, care a murit saptamana aceasta.

Boloni a tinut sa ii transmita un mesaj, fostului sau coleg. Gazeta Sporturilor a publicat o scrisoare emotionanta catre cel mai vechi stelist.

"Ce-ar fi daca as deveni din nou tanar?! Ce-ar fi daca, doar pentru o zi, as intineri?!

Sa spunem ca regula ar fi sa nu mai pot schimba nimic pe roata destinului. As retrai cateva momente pe care deja le cunosc.

Dimineata, as auzi un toc-toc usor in usa camerei mele, de la etajul doi. Petru ca stia ca alarma militara de dimineata mi-ar strica restul zilei: "Buna dimineata, doctorasule. Este ora 9. Te astept la micul dejun"

Putin somnoros, as sosi la masa din coltul stang al salii de mese. Stateam amandoi la aceeasi masa. A avut grija ca omleta cu cascaval, doua felii de paine prajita si untul amestecat cu miere deja sa-mi fie puse pe masa. Mi-ar spune pe un ton moale: "Pe omleta nu am pus sare."

Si pe un ton militaresc s-ar adresa bucatarului: "Tase, cat sa astepte Laci pentru ceaiul de lamaie?!" Din nou ar reveni la tonul grijuliu si bland: "Nu uita vitaminele!"

De altfel, el nu era un tip zgomotos, dar era cu echipa, buzele sale ascundeau, tot timpul, un zambet strengaresc. Cum pot sa fac o astfel de greseala?! El era tot timpul cu echipa. Si, ca o mascota, accepta tot ce venea din partea noastra. Suporta toate superstitiile studpide, obiceiurile prostesti, chiar daca ele insemnau efort pentru el. Pentru ca ritualul ramanea ritual si el intelegea asta.

La ora exacta, deschidea usa camerei pentru masajul de seara. Sigur ca inca isi amintea ce are de facut: aerisirea camerei. Incepea masajul cu piciorul stang si il termina cu cel drept. Din ce in ce mai fin, iar daca adorm, cu atat mai bine. S-ar fi interesat ce carte citesc, dar stia ca in asemenea momente nu-mi place sa vorbesc. Stia si unde este locul obisnuit al ochelarilor mei, cazuti pe piept. El m-ar acoperi cu plapuma si ar singe veioza.

In intunericul camerei, el s-ar indeparta fara niciun zgomot. Asa ar decurge o zi inainte de meci la Steaua, daca din nou am fi tineri. Eu, inca o data, as vrea sa ii multumesc lui Mitica Neagu pentru ingrijirea si prietenia lui.

Acum, nu iau ramas bun de la el. Pentru ca daca nu spun "adio", atunci el ramane cu noi. Cat il cunosc pe Mitica, el ma va ierta si de data asta"