OPINIE Spiritul “alb-roșu” nu trebuie să moară!
Superliga
Meciul contra Unirii Slobozia mi-a creat o senzație ciudată, pe care nu o puteam explica în niciun fel.
de Dan Chilom
Am văzut extrem de multe meciuri ale lui Dinamo, la unele dintre ele am și participat ca jucător. Am fost crescut în spiritul “alb-roșu”, la celebra cabană de fotbal, de lângă sala de box, care a format sute de generații de fotbaliști, în spatele terenului numărul 2, teren care a purtat pe rând numele lui Nea Piți Varga sau Florea Dumitrache.
Am crescut într-un spirit de luptător, absolut toată lumea care intra pe poarta clubului din șoseaua Ștefan Cel Mare, știa că, odată ce ai pășit în Parcul Dinamo, îmbraci o haină de învingător!
Se simțea asta când treceai pe lângă sala de baschet de pe drepta, când treceai de bazinul de înot de pe stânga când te puteai întâlni cu glorioși sportivi la tot pasul.
Întorceai capul după mari antrenori, foști uriași fotbaliști, precum Ion Pârcalab, “Nea’ Florică” Dumitrache sau “Nea Mery” Dragnea, în timp ce îți vedeai de drum trecând pe lângă sala de judo sau poligonul de tir.
Capcana
Spiritul de victorie pe care ți-l insuflă acest club care a dat țării nenumărați sportivi de mare valoare nu ți-l poți pierde indiferent de secția la care activezi. Întotdeauna Dinamo a jucat pentru a câștiga absolut tot!
Revenind la situația lui Dinamo de acum, și aici mă refer la echipa de fotbal, multă lume pare mulțumită de acest start bun de campionat al trupei lui Kopic, însă capcana în care ar putea cădea suflarea dinamovistă este aceea de a se mulțumi cu puțin. La acest club, mulțumitul cu puțin nu există în ADN.
La Dinamo, cât va exista această echipă, nimeni, absolut nimeni, nu se va putea obișnui cu cu mediocritatea, chiar dacă clubul traversează cel mai negru și lung tunel din istorie.
Nu vreau neapărat să critic mangementul actual, dar ar trebui să înțeleagă că nu conduc o echipă obscură de pluton, conduc un club imens, cunoscut în toată lumea ca unul dintre cele mai galonate din România.
La Dinamo nu te poți mulțumi cu locul 6 sau 7
La Dinamo nu te poți mulțumi niciodată cu locul 6 sau 7. Nu ai cum! E în ADN! Spectatorii vin la meci cu speranța că în cel mai scurt timp, Dinamo se va lupta din nou cu șanse reale la câștigarea campionatului, și la participarea în cupele europene, pentru că așa au fost crescuți ! Kopic & co, trebuie urgent să înțeleagă că Dinamo a dat țării cei mai mari marcatori din istorie, Dudu Georgescu, Dumitrache sau Dănciulescu.
Nu poți înțelege asta decât dacă ai lângă tine dinamoviști adevărați. Iar din păcate, la Dinamo nu mai există decât un singur om care poate explica cu adevărat ce reprezintă acest brand. Florentin Petre. Atât! Prea puțin, mult prea puțin!
Vorba cântecului!
Când joci cu Slobozia, cu suporterii în spate, conduci 1-0 și începi să tragi de timp din minutul 65, bubui toate mingile în tribună, te arunci pe jos la fiecare minge, înseamnă că nu ai înțeles deloc ce înseamnă DI NA MO. Indiferent de absențe, probleme interne sau gazon, la Dinamo nu poți fi fericit dacă bați cu 1-0 o nou promovată care te putea egala sau chiar învinge.
Suporterii sunt ultima speranță pentru ca spiritul de învingător al dinamoviștilor să nu piară, vorba cântecului pe care tot ei îl cântă cu patos: “Hai Dinamo, acolo sus, unde ai mai fost și vei mai fi, să strigăm iar … CAMPIONII!”
Urmăriți SPORT.RO și pe Google News
