Trebuia sa fie NOUL HAGI, dar cariera i-a fost DISTRUSA! Ghionul TERIBIL al unui stelist

Gabriel Chirea
[email protected]

Astazi, dupa un lung sir de accidentari si ghinioane, mijlocasul evolueaza in Liga a 2-a la Academica Clinceni, iar din vara vrea sa se transfere in Italia sau Spania pentru a-i putea oferi fiului sau un viitor mai predictibil in fotbal.

Cum ai ajuns sa joci la juniorii lui PSG si Levante?
Prima data am jucat in tara la Unirea Tricolor, dar parintii mei au hotarat sa emigreze in Franta, unde statea o matusa. Acolo am jucat un an la ES Parisienne, un fel de satelit al lui PSG, club la care a fost selectionat si la juniorii caruia a jucat 3 ani de zile. Era o organizare foarte buna si erau conditii extraordinare. Era in perioada cand la PSG jucau Teixeira si Ronaldinho, chiar am o poza cu Teixeira din acea perioada. Am avut apoi o problema in familie, parintii mei s-au despartit si am ales sa merg cu mama in Spania, unde statea bunica din partea ei. Acolo am jucat tot la o echipa mai mica, m-au remarcat cei de la Levante si am jucat si pentru ei doi ani de zile. Eram copil de mingi, cu Real Madrid, cu Barcelona... Dupa aceea am decis vin in tara, la Steaua, cu tatal meu. Am plecat fara stirea spaniolilor, pentru ca eram prea mic ca sa am contract de munca. Ei au fost un pic dezamagiti ca am plecat atunci. Stau si ma gandesca acum ce s-ar fi intamplat daca ramaneam acolo...

 
La Academia Stelei cum era in aceea perioada?
Chiar atunci aparuse Academia Steaua. Domnul Becali spune ca platea 1 milion de euro numai pe cheltuielile cu juniorii, dar nu cred. Banii nu ajungeau la noi! Jucatorii care nu erau din Bucuresti stateau la cladirea Arcom din Ghencea si ne antrenam in Ghencea. Nu stiu unde ajungeau banii din milionul acela... In afara de 3 mese pe zi si 500 de euro pe care ii aveau pe luna, nu stiu unde se duceau banii. Poate nu ajungeau unde trebuie. In plus, a inchis Academia chiar cand sa scoata jucatori pentru echipa de seniori. Am fost coleg cu Vatajelu, Bejan, Gradinaru, Filip, Batfoi, Rusu, Puscas, Nastasie, Albu...

De ce nu ai debutat la echipa de seniori a Stelei?
Perioada de la Steaua a fost un ghinion pentru mine. Am avut noroc cu domnul Hagi. Cand a venit, la 16 ani, m-a luat la echipa mare, m-am antrenat cu seniorii, ei au plecat sa joace cu Slavia Praga si acolo s-a certat cu domnul Becali si demisionat. Imi spusese ca in saptamana aia trebuia sa debutez. Antrenorii care au venit m-au uitat pana la domnul Piturca. El ne chemase pe mine si pe Nastasie ca sa ne bage si s-a intamplat la fel: s-a certat cu domnul Becali. A fost un ghinion fantastic. Dorinta de a ramane acolo era mare, la un test fizic chiar iesisem mai bine decat Banel Nicolita. Bine, el era fantastic in privinta efortului depus pe teren, dar vreau sa zic ca eram pregatit fizic ca sa debutez la echipa de seniori a Stelei.

Dupa Steaua ce a urmat?
Voiau sa desfiinteze Steaua II, dar eu si alti vreo 6 jucatori am refuzat sa mergem imprumut la Urziceni. Am terminat sezonul la echipa secunda si apoi pe mai multi de acolo ne-a luat domnul Hagi la Viitorul. Eu aveam oferta din Cipru, dar cei de la Steaua mi-au spus ca ori merg la Viitorul ori raman la club, ma antrenez singur si nu joc deloc. A fost un fel de amenintare! Erau multe interese despre care prefer sa nu mai vorbesc acum... Toata lumea a spus ca sunt nebun, ca de ce plec de la Steaua la Viitorul, dar stiam ca domnul Hagi este serios si va face o treaba buna cu acest club. Am promovat, am jucat in Liga 1 doua sezoane si am plecat la Timisoara, unde eram dorit de Dan Alexa. Prima data nu am vrut sa merg, dar l-am sunat pe domnul Becali si mi-a spus ca pot sa vorbesc. Daca mi-a zis asa, mi-am dat seama ca e clar ca imi da si drumul sa plec, ca nu se mai bazeaza pe mine. Am plecat la Timisoara si de acolo am inceput sa ma duc in cap, cum se spune.

Ce s-a intamplat?
Am avut multe accidentari. Eu nu avusesem nici intindere, nici entorsa, absolut nimic pana la 23 de ani. Am facut ligamente incrucisate la genunchi, astea sunt cele mai stupide accidentari, cum a fost la Ibrahimovic, nu trebuie sa te accidenteze nimeni. A fost o faza banala, am sarit peste un jucator care bagase o alunecare si la aterizare pur si simplu a trosnit genunchiul. Am pierdut vreo 6 luni de zile, am revenit, m-am accidentat din nou, dar nu mai eram la forma de dinainte. Am decis sa plec, desi mai aveam un an si jumatate de contract, am renuntat la 123.000 de euro, numai sa plec de la Timisoara. Am mers la Berceni, ca sa joc mai mult, pentru ca ma contactasera cei de la Messina si nu puteam sa ma duc nepregatit si fara meciuri in picioare.

In Italia cum a fost?
La inceput a fost ok, am jucat in Liga a treia din Italia, pentru ca am avut un antrenor care ma voia acolo. Era o echipa buna, cu traditie, cu suporteri, genul lui Rapid. Messina este o echipa din Sicilia si impreuna cu Lecce, sunt cele mai tari din acea serie. Conditiile si organizarea erau bune, nivelul era si el foarte bun. Dar s-au certat din nou antrenorul cu presedintele, dupa un meci cu Catania, si a venit Cristiano Lucarelli, fostul atacant din Serie A. Lotul era mare, erau 30 de jucatori si el a cerut sa fie mai putini, iar presedintele a facut lista cu cine sa joace si cine sa plece. De asta spun ca am avut ghinion mare cu schimbari de antrenor, pentru ca am jucat chiar bine la Messina. Mi-am dat seama si cum se lucreaza in Italia, unde sunt multi jucatori imprumutati de la echipele din Serie A si cluburile-mama platesc cate 1.000 de euro pentru fiecare meci jucat de ei. Obiectivul era mentinerea in Liga 3-a, asa ca erau foarte multi jucatori ca sa aduca bani clubului. In plus, impresarii au o putere fantastica in Italia.

Ce a urmat?
Am reziliat contractul si in ianuarie 2017 am revenit in Romania. Am semnat cu Clinceni pana in vara si cred ca ma intorc in Italia sau un Spania. Aici e dezamagire mare, pentru ca ei spun ca e cel mai bun lot pe care l-au avut in istorie si se asteptau ca echipa sa se bata la promovare. Dar jocul nu merge, nu stiu ce se intampla... Cred ca 100% nu mai raman in tara, am si un baietel mic pe care trebuie sa il dau la scoala si nu mai vreau sa raman in Liga a 2-a, unde sunt probleme cu banii. In Liga 1, nu stiu... mai depinde si de mine, sa imi intru in forma de acum cativa ani. Trebuie sa mai joc si eu bine... Il am si pe baietelul meu la scoala de fotbal a lui Petre Marin, eu zic ca e talentat, un stangaci bun si in strainatate are alte oportunitati. Eu imi doresc sa joace fotbal, dar nu in Romania. Vreau sa aiba conditii si sanse mai bune decat am avut eu.

Daca i-ai da acum un sfat celui care erai la 18 ani, ce i-ai zice?
Nimic, am avut doar ghinion. Atat! Nu regret nimic, pentru ca am luat cele mai bune decizii. Nu m-am uitat niciodata la bani, am vrut doar sa joc fotbal. Normal, trebuie sa ai grija cum te antrenezi si la viata extrasportiva, dar fara un pic de noroc nu faci nimic. Eu de la 23 de ani, de cand m-am accidentat, merg numai din ghinion in ghinion. O gramada de accidentari, nu mai spun de faptul ca antrenorii care ma apreciau au plecat de la echipele unde jucam.

Situatia de la echipa domnului Becali cum ti se pare in prezent?
Eu cred ca vor castiga meciul cu Dinamo si 100% e campioana. Dar situatia generala e complicata. Eu zic ca pana nu apare o noua Steaua, tot pe ea o vom numi Steaua. Aceasta e singura Steaua care exista acum in fotbalul romanesc. Dupa aceea, fiecare cum va crede de cuviinta... Vedem din vara ce o sa se intample.

Ai mai vorbit cu Becali?
Eu nu am mai vorbit cu domnul Becali, de cand am refuzat sa mergem la Unirea Urziceni si... nu a fost prea bine. In afara fotbalului, e un om bun. Dar e mai dur cand vine vorba de fotbal. Daca vrei sa te ajute, te ajuta, dar si tu trebuie sa ii intorci gestul. Pentru cei de la Steaua eu am fost o dezamagire, pentru ca pe mine ma crescuse clubul, eram capitanul echipei secunde si au fost surprinsi ca chiar eu am refuzat sa merg la Urziceni. Dar a fost o situatie mai ciudata, eu aveam doar 18 ani si nu aveam o situatie financiara prea buna, iar Steaua nu putea sa ne plateasca salariile la Urziceni, unde deja aparusera probleme mari si erau si dificultati de organizare.

Ce planuri de viitor ai?
Vreau numai sa fiu sanatos si sa profit de oportunitatile pe care mi le va da fotbalul. Eu nu vreau mila din partea nimanui, asta e fotbalul, nu sunt primul si nu voi fi nici ultimul care va avea de suferit din cauza ghinionului si a unei accidentari grave. Eu cred ca sunt inca tanar, ca am sansa sa revin la nivelul la care am fost si sunt sigur ca pot sa o fac. Cu putin noroc, bineinteles!