Un motiv neașteptat pentru concedierea lui Rednic de la Dinamo. Ce i s-a mai reproșat antrenorului 

Motivele principale ale concedierii lui Mircea Rednic de la Dinamo sunt că a antagonizat vestiarul, având o relație tensionată cu cei mai importanți oameni din lot, pentru că a declarat de multe ori că cei vinovați pentru rezultatele slabe sunt exclusiv fotbaliștii, vrând să pună pe liber minim 12 jucători în pauza de iarnă. Dar și faptul că nu era pe aceeași lungime de undă cu administratorul special Iuliu Mureșan și administratorul judiciar Răzvan Zăvăleanu, care au constatat că acesta nu înțelegea gravitatea situației financiare la un club aflat în insolvență și nu oferea soluții pentru redresare.  

Rednic, un adversar al Regulii U21

Un alt treilea motiv a fost că, în mandatul de trei luni al lui Rednic, acesta a folosit foarte puțini jucători U21, cei pe care oficialii lui Dinamo se bazau că vor progresa rapid în acest campionat și vor putea fi vânduți pentru a completa bugetul pentru stagiunea viitoare. Rednic a folosit, de cele mai multe ori, un singur jucător U21, pe care l-a înlocuit tot cu unul care se încadra în această regulă impusă de FRF cluburilor din Liga 1. 

Paharul pare să se fi umplut, după ce Rednic a motivat că preferă jucătorii cu experiență mai mare pentru a juca la rezultat, dar bilanțul acestuia a fost dezastruos (o victorie, trei remize, opt înfrângeri), cu eliminare din Cupa României și penultimul loc în Liga 1, retrogradabil. La începutul sezonului, Dinamo a avut în lot la meciul cu Mioveni, pierdut cu 0-1, 13 jucători U21, dintre care cinci titulari, iar la retur, câștigat tot de argeșeni, scor 1-2, Rednic a introdus un singur titular U21 și alți trei au luat loc pe banca de rezerve. Oficialii au constatat că strategia sa "sugruma" progresul celor mai promițători tineri jucători și nici nu garanta rezultate mai bune.

Majoritatea jucătorilor U21 au regresat în mandatul lui Rednic 

Aducerea grecului Nikolaos Kainourgios a însemnat scoaterea din primul "11" a lui Ionuț Amzar (18 ani), care atrasese atenția sub comanda lui Dario Bonetti, prin progresul rapid înregistrat. Transferul lui Petar Gluhakovici, care a avut câteva gafe memorabile, l-a privat pe Deniz Giafer (20 ani) de minute, exact când începea să se obișnuiască cu postul de fundaș dreapta, după ce fusese reprofilat din centrul defensivei. 

Folosirea atacanților Tomas Vestenicky și Marko Nunici, care au bifat șase, respectiv cinci meciuri în Liga 1, dar nu au înscris niciun gol, a făcut ca tânărul Cătălin Măgureanu (21 ani) să fie introdus mai puțin și să nu facă saltul calitativ pentru a putea fi considerat o certitudine pentru partea a doua a sezonului. 

În cele trei luni în care Dinamo a fost condusă de Rednic, Marco Ehmann (21 ani), Ioan Borcea (19 ani), Giani Crețu (14 ani) și Ahmed Bani (19 ani) au părut să regreseze, după un început bun de sezon, la fel ca Gabi Torje, Steliano Filip sau Deian Sorescu, cei mai importanți oameni din lot. De asemenea, Cătălin Itu (22 ani), pe care Dinamo ar vrea să îl transfere definitiv de la CFR Cluj și să fie un om de bază în echipa pentru sezonul viitor, a fost folosit sporadic și a avut evoluții șterse în ultima perioadă. Singurul jucător care a jucat mai mult în mandatul lui Rednic a fost Antonio Bordușanu (17 ani), care însă nu a fost ajutat să progreseze din punct de vedere sportiv.  

Rednic nu l-a format pe noul Ștefan Radu

De asemenea, Rednic nu a reușit să impună ca titular indiscutabil în centrul defensivei niciun jucător crescut în academie, precum Ricardo Grigore, Deniz Giafer, Marco Ehmann sau Alin Dudea, deși Dinamo are o tradiție în a crește jucători pe acest post și a promovat, în ultimii ani, fotbaliști precum Ștefan Radu (Lazio), Dragoş Grigore (Rapid), Adrian Scarlatache (Mioveni), Ionuţ Nedelcearu (Crotone), Mihai Popescu (Hamilton Academical FC), Constantin Dima (UTA) sau Denis Ciobotariu (CFR Cluj), din vânzarea cărora clubul a încasat 7.1 milioane de euro. În schimb, aici au fost folosiți Andre Pinto (32 ani) sau Răzvan Popa (25 ani), stoperi cu evoluții modeste.