Cele două ținte. Povestea lui Rodri, starul de la Manchester City licențiat în Management  

Ceva irealizabil? Ceva imposibil? Alții ar spune că nici dacă s-ar clona n-ar avea timp să meargă pe două planuri în devenirea lor ca oameni, ca sportivi. Rodri n-a zis-o vreodată. 

Mijlocașul lui Manchester City, cotat la 80 milioane de euro în prezent, a absolvit Universitatea de Administrare a Afacerilor și Management din Castellon, iar în timpul facultății obișnuia să stea în campusul facultății, deși cunoscuse deja consacrarea în La Liga. 

În trecut, un vechi coleg și mereu prieten, Valentin Henarejo, spunea: "Colegii erau șocați când au văzut că Rodri stă în campus. Nu le venea să creadă!". În publicația spaniolă Marca, Henarejo reliefa faptul că Rodri era privit cu scepticism de colegi la început.

"Își imaginau că doar vrea să devină popular printre colegi și apoi să-și continue viața de vedetă". Nu a fost așa. În sfera normalității pentru băiatul născut în Madrid intrau și studiile. Nu voia să le pună la index. Le așeza în prim-planul zonei sale de interes. 

"Când venea la facultate, în timpul liber, stătea pe canapea cu toți colegii, juca tenis de masă și mânca în bucătăria în care mâncam toți. Nu conta ce aveam, fiecare punea pe masă ce avea", dădea timpul înapoi același Valentin Henarejo. Deși juca la Villareal, Rodri își configura programul din agendă astfel încât să zică 'prezent' la cât mai multe cursuri. "Era un tip cu picioarele pe pământ. Știa ce vrea de la viață", mai istorisea Henarejo.

Marcatorul lui City din finala cu Inter a vrut mereu să conducă viața, nu viața să-l conducă pe el. Fotbalul era pasiunea lui de când ochii săi au dobândit memorie, dar știa că educația e primordială. Pablo Alvarez, fost coleg la echipa de tineret al lui Villareal, punea tușe interesante când îi creiona portretul actualului star de la Manchester City. "Un tip normal, umil, cu care jucam tenis de masă. Mi-a spus foarte clar că viața lui nu e doar fotbalul. Voia să trăiască o viață normală, deși i se întrezărea din facultate un viitor strălucitor", povestea Alvarez în presa spaniolă. 

"Ne uitam la televizor împreună, mâncam împreună, învățam împreună", mai puncta Alvarez. Chiar dacă uneori se ducea la antrenament cu cearcăne adânci săpate în obraji pentru că învăța pentru examene, mijlocașul de 1,91 m încerca să atingă perfecțiunea. Și în fotbal, și la Universitatea de Management. 

"Prima lui mașină a fost un Opel Corsa second-hand. Mereu îmi zicea că nu trebuie să aibă un bolid cu o herghelie sub capotă. Voia doar să-și facă treaba cu ea. Avea alte valori pe care se baza în viață, nu mașinile", mai adăuga Alvarez. Rodri și-a văzut visul cu ochii. A devenit licențiat la facultatea pe care și-a dorit cu toată puterea lui să o urmeze, dar a și devenit unul dintre cei mai valoroși mijlocași ai lumii. 

Evoluția din acest sezon, golul marcat în finala de sâmbătă, trofeele cucerite cu echipa lui Guardiola sunt argumente care îi consolidează statutul în fotbalul mondial. A reușit tot cu ambiție, inteligență, voință și muncă. La fel ca în anii în care mergea în pas grăbit pe holurile facultății, cu interes, pentru a nu rata vreun curs. Restul e istorie.