Paradoxul Romania: cum se transforma prudenta intr-un all-in de 90 de minute. Patru concluzii dupa Romania-Elvetia 1-1
Nationala
Fie ce-o fi cu Franta. 1 punct cu Elvetia si trei cu Albania. Socotelile fusesera facute de mult, inca din decembrie 2015, cand, la Paris, Romania era repartizata in Grupa A a Europeanului.
In teorie, calculele pareau logice si sustinute de realitatea din teren, pentru ca nationala nu avea un joc care sa surprinda, care sa se materializeze prin faze construite cu migala si care sa bucure ochiul spectatorilor. Iar daca, pana acum, aceste calcule s-au materializat, atmosfera si feeling-ul din jurul nationalei nu sunt chiar de liniste si pace.
Din contra, faptul ca am condus in fata Elvetiei, dar ne-am multumit doar cu un egal, pare o adevarat blasfemie. Partial, e de inteles, mai ales ca Elvetia nu a aratat nici pe departe ca o echipa imbatabila, cu un Shaqiri in zi proasta. Insa pentru tactica pe care ne-am propus-o, lucrurile stau, deocamdata, bine. Problema e all-in-ul de la meciul cu Albania, o echipa care poate pune probleme.
Sa incepem cu lucrurile bune. In primul rand, un atu imens al nationalei la acest turneu european e capacitatea de a transforma si cea mai mica faza de atac intr-o ocazie importanta sau un gol. Daca cu Franta, golul a venit dintr-un penalty contestat inclusiv de o parte a presei romane, scenariul s-a repetat si cu Elvetia, transformandu-l pe Bogdan Stancu in „gheata de aur” a turneului, dupa doua meciuri in care a marcat de doua ori din penalty.
A fost o faza de joc care nu anunta nici macar o ocazie a nationalei si, mai ales, meritul lui Alex Chipciu de a-l forta pe Stephen Lichtsteiner sa il traga de tricou. Pentru a intelege de ce e importanta aceasta mentiune, merita amintit doar ca Lichtsteiner joaca din 2011 la Juventus, a castigat 5 titluri si alte cinci trofee cu echipa din Torino si a jucat 29 de meciuri in Liga Campionilor in ultimele patru sezoane, evoluand, totodata, si in finala Champions League in urma cu doua sezoane.
Paradoxal, ambele faulturi din care Romania a avut penalty-uri la acest Euro au venit in urma unor faulturi ale unor fundasi laterali de la Juventus, precedentul fiind facut de Evra. Dar Chipciu, care s-a stins in repriza secunda, merita laudat macar pentru reusita de la faza respectiva.
Pintilii, Prepelita si Hoban valoreaza, impreuna, 3,7 milioane de euro. In schimb, Granit Xhaka a fost cumparat de Arsenal de la Borussia Monchengladbach in aceasta vara cu circa 40 de milioane de euro. Iar diferenta s-a vazut pe teren. La fel ca in meciul cu Albania, Xhaka si-a demonstrat calitatile de mijlocas box-to-box, fiind cel mai bun jucator al meciului la Euro, pentru a doua oara consecutiv.
Jucatorul de origine albaneza, care s-a duelat cu fratele sau la primul meci al grupei, a avut cele mai multe pase reusite (102 reusite din 116 incercate), cele mai multe ocazii create, dar si cele mai multe recuperari.
Problema mare a Elvetiei a fost, insa, forma slaba a jucatorilor-cheie a jucatorilor lui Vladimir Petkovic. Shaqiri a fost invizibil, Seferovic a ratat doua ocazii imense in fata lui Tatarusanu, in timp ce Ricardo Rodriguez nu a fost prezenta constanta in ofensiva, asa cum a demonstrat-o la Wolfsburg in sezonul recent incheiat. Asta nu stirbeste nici macar o secunda din meritele jucatorilor romani, insa, e adevarat, e un motiv pentru care Elvetia nu a reusit sa castige meciul din aceasta seara.
Unde a gresit, insa, Iordanescu? Patru schimbari au parut, oarecum, cam mult. In prima repriza, totul a parut in regula. Apoi, insa, egalul a parut principalul obiectiv al meciului! Pentru ca niciun jucator nu a avut suficienta inteligenta, suficient talent de a scoate din joc cu dribling sau pasa decisiva adversarii. Sa ne aducem aminte doar ca Stanciu i-a pasat exceptional lui Stancu in meciul cu Franta in minutul 47. Asadar, sa ne asteptam la un 4-2-3-1 atat cu Sanmartean (in blocul de doi mijlocasi defensivi) si cu Stanciu in meciul cu Albania? Atunci vom vedea daca, cu adevarat, Iordanescu are curaj sa atace din primul minut.
Una dintre schimbari, insa, cea a lui Prepelita in locul lui Hoban, a fost, probabil, o eroare, avand in vedere problemele fizice ale lui Pintilii, dar si erorile facute de Prepelita. Chiar si asa, mijlocasul lui Ludogoret a avut patru interceptii reusite, fata de cinci ale lui Hoban si una singura reusita de Pintilii.
Nici Keseru nu a avut prea multe reusite – doar doua driblinguri reusite, ambele in minutul 90 – si o lovitura palida de cap, insa fostul atacant al Stelei a fost, pe alocuri, foarte retras, s-a batut singur cu fundasii adversi si nu a avut multe mingi de care sa profite. O mentiune si pentru defensiva noastra, care in 900 de minute in preliminarii nu a primit decat doua goluri, iar la Euro, in 180 de minute a incasat trei goluri. E drept, si in fata unor adversari mult, mult mai puternici!
Intrebarea care ramane pe buzele tuturor este, insa, privitoare la calificare. Meciul de pe 19 iunie, de la Lyon, contra Albaniei, devine decisiv. Indiferent de rezultatul Albaniei cu Franta, o victorie in meciul de duminica ii va oferi Romaniei calificarea in optimi. Insa poate Romania sa obtina acest lucru?
Va fi, cu siguranta, o provocare pentru nationala noastra, care a fost mai mult decat fericita sa stea la cutie si sa loveasca decisiv pe contraatac. De data aceasta, insa, un egal nu ne va ajuta, conferindu-ne doar 16% sanse de calificare. Asadar, „tricolorii” vor fi pusi, cu siguranta, in fata unei situatii noi, chiar daca adversarul este unul care nu a surprins cu nimic, deocamdata, poate doar prin lupta si prin dorinta de a castiga.
Urmăriți SPORT.RO și pe Google News
