Mai mulți suporteri români au scandat "Serbia, Serbia" în prelungirile partidei România - Kosovo, după izbucnirea conflictului din teren dintre Amir Rrahmani și Denis Alibec. Jucătorii kosovari au apelat la mai multe gesturi provocatoare în fața fanilor români, iar ulterior au plecat la vestiare și nu au mai revenit, acuzând scandări rasiste.
Sârbii laudă gestul ultrașilor români de a strânge bani pentru populația sârbă din Kosovo și Metohia
Pe lângă incidentele din finalul meciului, facțiunea ultranaționalistă "Uniți sub tricolor" a anunțat încă de dinaintea jocului că va organiza o acțiune umanitară cu scopul de a strânge fonduri pentru populația sârbă din Kosovo și Metohia.
"Ne adunăm forțele, încă o dată, pentru populația sârbă din Kosovo și Metohia, din păcate încontinuu terorizată și suprimată de către niște oameni care nu au înțeles, nici până acum, pe ce pământ se află. Dar cărora le vom aminti noi cu fiecare ocazie!", transmitea facțiunea "Uniți sub tricolor", care a pregătit urne mobile și fixe în cadrul Arenei Naționale pentru strângerea de fonduri.
Presa din Serbia a salutat gestul ultrașilor români. "Gest minunat din partea fanilor români: această mișcare va bucura sârbii din Kosovo și Metohia, iar totul se întâmplă după scandalul de la meciul cu așa-zisa Kosovo", a titrat Blic.
"Nu degeaba se spune că românul are doar trei frați: Dunărea, pădurea și pe sârbi. Cei mai înflăcărați suporteri ai naționalei României au arătat încă o dată că sunt prieteni buni cu sârbii. La meciul de fotbal cu așa-zisa Kosovo, în urma căruia sunt așteptate sancțiuni drastice pentru kosovari, suporterii au bucurat sârbii.
La meciul amintit s-au strâns bani pentru sârbii din Kosovo și Metohia", au scris și jurnaliștii sârbi de la Alo.
Jurnaliștii de la Blic anunță că gestul suporterilor români se va repeta luni, la meciul cu Cipru, care se va disputa tot pe Arena Națională: "O nouă acțiunea va avea loc la meciul cu Cipru de luni. Și atunci se vor strânge fonduri pentru oamenii vulnerabili care locuiesc în provincia din sudul Serbiei".
Istoria conflictului Serbia-Kosovo și motivul tensiunilor din meciurile României cu kosovarii
Serbia consideră Kosovo ca fiind parte a teritoriului său, în timp ce Kosovo se consideră un stat independent. La peste 20 de ani de la Războiul din Balcani, situația dintre cele două state este în continuare vizibil tensionată.
Kosovo este o națiune mică, fără ieșire la mare, cu o populație de aproximativ două milioane de oameni. Majoritatea populației este formată din etnici albanezi și musulmani. S-a ajuns în această situație după ce, în Evul Mediu, Serbia a pierdut regiunea Kosovo în fața turcilor otomani, iar aceștia au convertit populația locală și au adus un număr mare de musulmani.
Apoi, la începutul secolului 20, Kosovo a revenit Iugoslaviei. Populația era, însă, majoritar musulmană, iar puținii etnici sârbi de aici, s-au stabilit în nordul teritoriului aproape de granița cu restul Serbiei.
După al Doilea Război Mondial (1939-1945), Kosovo s-a bucurat de un statut autonom în cadrul Iugoslaviei și lucrurile păreau să funcționeze pentru micuța națiune musulmană.
Conflictul Serbia – Kosovo, în continuare ”viu”
În 1989, liderul sârb Slobodan Milosevic a decis să taie din autonomia Kosovo și să aducă provincia sub directa administrare a guvernului de la Belgrad. A urmat apoi dezbinarea Iugoslaviei și, la fel ca Slovenia și Croația care și-au declarat independența, Kosovo a dorit să devină țară separată de Belgrad. Totuși, statutul nu le-a fost recunoscut la nivel internațional.
A izbucnit apoi conflictul militar din Bosnia, la începutul anilor 90, în care au fost implicați și croații, iar musulmanii kosovari nu au scăpat nici ei și în timpul ”epurării etnice”, când zeci de mii de familii au fost nevoie să-și părăsească locuințele.
În 1995 a avut loc Masacrul de la Srebrenica, considerat drept cea mai mare atrocitate din Europa de după cel de-Al Doilea Război Mondial. În acea perioadă, pe teritoriul Kosovo s-a format un grup paramilitar numit Armata de Eliberare a Kosovo (KLA). Aceștia au început un război de gherilă împotriva lui Milosevic.
O poliție militară sârbă a ucis peste 50 de membri ai familiei unui lider al KLA la începutul anului 1998 și apoi a continuat execuțiile unor etnici albanezi-kosovari într-un presupus război împotriva terorismului. KLA a răspuns la rândul său prin violență și în Balcani a izbucnit un adevărat război.
ONU a intervenit în conflict
Comunitatea internațională a intervenit, invocând faptul că nu pot accepta ca situația să scape de sub control și să se ajungă la un nou conflict etnic precum cel din Bosnia. ONU a interzis vânzarea de arme către Serbia și a cerut încetarea focului în 1998, dar un an mai târziu, în ianuarie 1999, poliția militară sârbă a ucis 45 de etnici kosovari albanezi în așa-numitul ”Masacru de la Racak”.
Acest incident este considerat momentul care a determinat NATO să intervină și să înceapă bombardamentele de 77 de zile asupra Serbiei. Mai mulți civili sârbi au fost uciși de bombe, iar până la urmă sârbii au părăsit Kosovo, KLA a fost demilitarizat, iar peste un milion de etnici care fuseseră strămutați s-au întors în țară.
Kosovo a devenit un teritoriu autonom sub conducerea Națiunilor Unite, iar la nivel internațional s-au purtat numeroase discuții și negocieri pentru stabilirea unui stat independent. Discuțiile au început în 2006 pentru a stabili acest statut, iar ONU a intermediat discuțiile între Kosovo și Serbia.
Doi ani mai târziu, în 2008, Kosovo și-a declarat independența, dar, deși peste 100 de țări din toată lumea recunosc noul stat, Serbia nu o face. Până în 2022, 119 țări din lume recunosc Kosovo, dar printre cele care nu o fac se numără Rusia, Grecia, dar și România.
