OPINIE Trei plusuri ale naționalei lui Edi Iordănescu și un minus care nu ține de fotbal
România nu doar că s-a calificat la EURO 2024, dar a și încheiat grupa preliminară pe primul loc.
Ba chiar a adunat, într-un stil necaracteristic minimalismului din fotbalul românesc, șase puncte într-un final de calificare în care îi era suficient doar unu.
Certat din toate părțile, adesea pe bună dreptate, Edi Iordănescu a continuat să-și facă treaba cum știe și cum poate. Cu o încăpățânare care amintește cumva de Victor Pițurcă, gospodarul junior Iordănescu i-a lăsat pe experți să răgușească pe margine, în timp ce el nu s-a abătut de la drumul lui.
Știința de a juca fără minge
Am văzut meciul cu Elveția pe un stream din Mexic (nu bat mereu posturile românești până la mine), unde comentatorul recapitula, periodic, posesia și numărul de pase ale celor două echipe. La un moment dat, Elveția avea de două ori și ceva mai multe pase decât România, bașca vreo 64% posesie. Mexicanul era categoric surprins, cu toate că repeta că asta nu înseamnă nimic în economia rezultatului. Și chiar n-a însemnat.
„Tricolorii” au câștigat, după încă un meci în care i-au poftit pe adversari să „aresteze” balonul, dar le-au blocat inteligent culoarele spre poartă. Nu doar elvețienii, ci și israelienii au avut senzația că știu mai mult fotbal decât noi, că ne macină și apoi ne bat, pentru ca în final să nu se aleagă cu mare lucru. Chiar și kosovarii s-au simțit fortoși în fața noastră, dar tot degeaba. La fel ca generațiile de succes ale României, inclusiv cea de aur, naționala lui Edi se remarcă prin jocul fără minge. Apărare solidă, disciplină, organizare, mult calm, cam așa cum s-au construit mereu în ultimii 30 de ani succesele „tricolore”.
Recâștigarea suporterilor
Tot mexicanul meu era uimit și de publicul fierbinte din București. A spus de vreo trei ori, ca și cum și-ar fi dat sombrero-ul jos în semn de admirație, că la București sunt 0 grade, totuși peste 50.000 de oameni au populat Arena Națională. Și poate cel mai de preț succes pentru naționala lui Edi e că a reușit, mai ales datorită atitudinii de la ultimele două meciuri, să umble la rezervorul cu emoții al fanilor.
După ani întregi în care suporterii mai mult și-au criticat naționala, au luat-o peste picior și nu s-au identificat deloc cu ea, „tricolorii” au reușit să întoarcă publicul în favoarea lor. Cel puțin pe moment, că nimic nu durează în fotbal. În locul unei calificări la limită, de bifat, jucătorii lui Edi au vrut mai mult și așa au intrat în inimile oamenilor. Fără să se transforme peste noapte în Spania sau Brazilia, ci strict prin răutatea aia de a nu ceda fără luptă niciun centimetru de teren.
Selecție fără plasare de produse
Edi Iordănescu are și meritul că i-a ignorat cu grație pe patronii guralivi ai cluburilor din Liga 1, cei care abia așteaptă să „plaseze” fotbaliști la lot. Selecționerul a evitat, pe cât posibil, să care în spate produse de PR de la cluburi nesănătoase ale campionatului nostru, precum FCSB sau CSU Craiova.
„Perlele” lui Becali și Rotaru n-au trecere mare într-o națională care, deși nu-i spectaculoasă, are un plan și un scop. Marile talente ale oltenilor, Ivan și Mitriță, văd meciurile României la TV, chiar dacă nu pe canale mexicane. Jucătorii de la FCSB, „vânduți” ca staruri de zeci de milioane de euro, parcă sunt tot mai puțini pe la lot. Iar în afară de Florinel Coman, cei care vin nici nu prea prind minute.
Minusul
Mai țineți minte când Jack Grealish a băut o săptămână, după ce Manchester City a luat Liga Campionilor? Ai noștri joacă într-o ligă inferioară din punctul ăsta de vedere, mai ales de când „greii” paharului s-au cam retras. Dar pot compensa: să intre în istorie drept „echipa care a ascultat manele șapte zile la rând”.
După calificare, „tricolorii” au petrecut pe muzica manelistului Adi de la Vâlcea, ocazie cu care s-au fredonat versuri intense, precum „E vorbă adevărată/ Când ai bani și ursul joacă” sau „Se vede din depărtare/ Omul cu caracter și valoare mare”. Desigur, e firesc să te distrezi și să te simți bine după o victorie. Dar parcă și eticheta contează. Nu degeaba jucătorii marilor naționale europene apar doar în costum în afara terenului, iar banii îi păstrează în buzunare, nu-i aruncă în lăutari.
Urmăriți SPORT.RO și pe Google News