AUSTRALIAN OPEN / Dimineata cu cod rosu de emotii! Mihai Mironica, despre singurul pericol inainte de meciul care poate intra in istorie

Cea mai admirata si contestata sportiva din Romania, cea mai iubita si detestata, Simona Halep, joaca un nou meci istoric, cel pentru o calificare in premiera in semifinalele Australian Open. Poti sa fii fascinat de puterea ei de lupta sau sa ti se para artificial acel numar 1 in lume pe care-l ocupa, cert este ca nu poti fi indiferent la acest capitol important al istoriei sportului romanesc, lupta Simonei Halep cu inaltimile tenisului. Romanca este lidera mondiala, acum e din nou in cautarea certificatului de autenticitate pentru postura de regina, un trofeu de Grand Slam.  

De-a lungul anilor, Australian Open a fost cel mai straveziu turneu de Grand Slam al Simonei. Dar niciodata in cariera Simona nu a aratat atat de convingator in joc precum la acest Australian Open. Cred ca alaturi de australianul Darren Cahill, Melbourne a devenit un teatru familiar de lupta pentru Simona. Pentru prima oara nu-mi fac griji in primul rand pentru cum loveste adversara, ci daca Simona poate sa pastreze pentru inca un meci nivelul extraordinar pe care l-a aratat la acest turneu, atat psihologic, cat si fizic si tehnic.

Cu Naomi Osaka, nu s-au vazut deloc urmarile luptei epice din turul precedent, nu s-a simtit vreo ezitare determinata de o durere la glezna. Cu durerea tinuta sub control in continuare, Simona pleaca in fata oricarei adversare aflata inca pe tablou cu sanse cel putin egale. Nu cred ca vom mai vedea la acest turneu, indiferent de faza competitiei, chiar si in finala, o Simona Halep paralizata de adversara, incapabila sa reactioneze, asteptand doar ca mingile venite de dincolo sa se opreasca in fileu sau sa se duca afara, asa cum s-a intamplat la finala de la Roland Garros de anul trecut. Nu stiu sigur ca Halep va cuceri trofeul. Dar simt ca romanca nu va mai ceda acum fara o lupta feroce.

La Melbourne, s-a lansat noua versiune Simona

N-am mai vazut niciodata atata determinare, atata rautate chiar si in zambetul devenit uneori ranjet sardonic, asa cum vad acum pe chipul Simonei Halep. Si, esential, dincolo de aceasta determinare, Simona arata in sfarsit ca are cu ce sa mearga pana la capat, pana la trofeu. Lidera mondiala si-a luat rolul in serios: este agresiva, nu mai plimba mingea la nesfarsit, vrea sa incheie ea punctele, vrea sa decida jocul. Primul serviciu este chiar incantator pentru datele fizice ale Simonei. Loviturile de pe fundul terenului sunt mai plate, inaltimea mingilor a mai scazut, lungimea lor a mai crescut. Riscurile asumate in plus de Simona vin din incredere. Iar Halep a inceput sa cucereasca tot mai convingator un teritoriu nesigur pentru ea pana acum, cel dinspre fileu.

Nu desconsider deloc pericolul pe care-l reprezinta Pliskova in acest meci din sferturi. Chiar daca Simona arata excelent si a invins-o pe cehoaica in 5 din cele 6 intalniri. Pentru mine, un reper important este ciocnirea dintre cele doua din semifinala de la Roland Garros de anul trecut. Daca Simonei i-a fost atunci atat de greu pe zgura pariziana, teoretic pe aceasta suprafata mai rapida lupta trebuie sa fie si mai complicata. Simona are nevoie din nou de un numar mare de greseli nefortate din partea Pliskovei care are un tenis nebun, extrem de agresiv, plin de lovituri decisive, riscante, la tusa. Dovada cele 45 de lovituri direct castigatoare combinate cu 55 de greseli nefortate in meciul cu Halep de la Roland Garros-ul de anul trecut. Ce mi se pare incurajator este ca si Simona a crescut ca forta si poate contra remarcabil in duelurile violente de pe fundul terenului.

Maine dimineata, Romania se va trezi cu o noua speranta pentru un moment magic venit de la Rasarit.