OPINIE Bravul Horațiu Moldovan și țara lui „Oh, nu, se duce să fie rezerva lui Oblak!”
Horațiu Moldovan merge la Atlético Madrid și mulți nu înțeleg ce înseamnă asta.
„Oh, nu, Moldovan se duce să fie rezerva lui Oblak!”. Se aude asta în buclă dinspre România, altfel o țară obișnuită cu transferuri de răsunet în fotbal. Avem jucători și antrenori la echipe cu „spor” în coadă, flăcăi galactici care transpiră la retrogradare în Orientul Mijlociu ori dau ture între Serie B și băncile din Serie A. Așa că problema pe ordinea de zi e că Horațiu Moldovan va fi numărul doi în poarta unui club instituție din Spania.
Dar am o veste pentru cei care au deschis mai târziu fotbalul: Atlético Madrid e astăzi cel mai mare club cu un român în lot. Da, Tottenham sună pompos, însă nu-i ajunge nici la degetul mic lui Atléti, o grupare cu vreo 11 titluri în Spania și opt trofee internaționale. Iar faptul că bravul Moldovan, care acum patru ani nu-și găsea echipă nici în liga a doua, a ajuns acolo reprezintă un punct de referință pentru sărăcăciosul fotbal românesc.
Rezervă, nu la număr
Pe deasupra, spre deosebire de alți jucători români ajunși întâmplător sau strict la număr în curtea unor formații imense din Europa, precum Cătălin Cîrjan sau Vlad Dragomir, Horațiu Moldovan a fost chemat cu scop precis la Madrid. Da, Atléti l-a luat să fie rezerva lui Jan Oblak, unul dintre primii trei portari ai lumii. Dar rezervă la Atlético nu e ca și cum ai fi rezervă la Gigi Becali sau la Mihai Rotaru, așa cum cred unii.
La cel mai recent meci, 1-0 în deplasarea cu Granada, Diego Simeone i-a avut pe banca de rezerve, printre alții, pe Koke, Depay, Ángel Correa și José María Giménez. Oricât ai fi de atașat de fotbalul amețitor din Liga 1, n-ai cum să nu admiți că voinicii ăștia au câteva clase peste starurile aproximative din campionatul României, de tip Florinel Coman, Andrei Ivan sau Bîrligea. Doar să exiști acolo pe banca madrilenilor, să-l asculți pe Cholo, să-i observi trăirile și să schimbi impresii cu Koke înseamnă mai mult decât un meci cu Hermannstadt ori Botoșani.
Experții evaluărilor greșite
„Oh, nu, Moldovan se duce să fie rezerva lui Oblak!” se tot spune prin studiourile TV. Și cei care strigă sunt moderatori și experți care mâine ar lăsa tot și s-ar duce să fie rezerva lui Micah Richards la Sky Sports, în caz că adoarme englezul în direct și e urgent nevoie de o persoană să emită opinii. O repetă specialiști și analiști care ar sprinta în secunda doi ca să-i țină locul la Movistar Plus lui Jorge Valdano, cât are argentinianul vreo programare la RMN.
Să ai senzația că titular în Liga 1 e mai bine decât rezervă la ditamai Atlético Madrid denotă o lipsă de înțelegere a lumii fotbalistice. O necunoaștere a ce reprezintă clubul ăsta, unde odată ce-ai intrat ești antrenat să fii învingător. Din nefericire, românii sunt adesea experți la evaluări greșite. De asta ni se pare că X și Y valorează zeci de milioane, dar X și Y nu au loc pe niciunde imediat ce trec vama.
Un portar câștigat, nu unul pierdut
„Bun, și ce facem cu echipa națională, acum că Moldovan e rezervă?”. Ce să facem, ne bucurăm că ne-a pus Dumnezeu mâna în cap. Horațiu Moldovan, chiar dacă poate nu va apăra în niciun meci oficial până la vară, va fi mai bun decât e acum și mai pregătit decât portarii din Liga 1 sau cei care stau rezerve prin Anglia. „La antrenamente, chiar și la încălzire, Simeone îți zice dacă nu ai intensitatea potrivită. E la fel ca pe bancă, la meciuri. Erau antrenamente necruțătoare, o nebunie”, povestea Kieran Trippier, fostul jucător al madrilenilor.
Diego Simeone lucrează dur, vrea disciplină, cere sacrificiu și te face puternic. Și îl mai are și pe Pablo Vercellone, antrenorul cu portarii, omul care l-a transformat pe Oblak din rezervă într-unul dintre portarii de top ai planetei. După ce, înainte de sloven, făcuse același lucru și cu Thibaut Courtois.
Astea sunt garanții că Horațiu Moldovan nu doar că a nimerit fix unde trebuie, dar și că echipa națională a României a câștigat definitiv un portar, nicidecum nu l-a pierdut.
Urmăriți SPORT.RO și pe Google News