OPINIE La Rapid, banii mulți nu aduc (încă) fericirea. Titlul pentru Centenar s-a mai decalat cu un an
Opinii
Până de curând, rapidiștii erau singuri împotriva tuturor. Acum, rapidiștii par să se fi divizat și ei un pic.
- "Primul obstacol serios întâmpinat de giuleșteni a apărut după ce clubul a ajuns la o stabilitate financiară de invidiat"
- "Clubul are încă nevoie de acomodarea la statutul de favorit permanent la câștigarea campionatului"
- "Rapid are mai mulți titulari originari din Kosovo sau veniți de la FCSB decât dintre cei născuți în Crângași, Grivița, Chitila și Giulești-Sârbi"
"Primul obstacol serios întâmpinat de giuleșteni a apărut după ce clubul a ajuns la o stabilitate financiară de invidiat"
Suflarea vișinie părea că a trecut cu greutate, dar cu bine, peste falimentul și Marea Schismă din 2016. Academia Rapid, care s-a transformat ulterior în FC Rapid 1923, cu Peluza Nord suflând în vele, a reușit să coaguleze în jurul ei majoritatea fanilor rapidiști, după promovarea în Liga 1, în afara celor grupați în jurul AFC Rapid și ACS Rapid Frumoșii Nebuni ai Giuleștiului.
Culmea e că primul obstacol recent serios întâmpinat de giuleșteni a apărut după ce clubul a ajuns la o stabilitate financiară pe care puține rivale din Liga 1 o au și cu o bază materială la care acestea doar speră. Echipa a terminat pe locul cinci în anul Centenarului, la 15 puncte în spatele campioanei Farul, și ocupă același loc în prezent (la jumătatea play-off-ului / 16 puncte în spatele FCSB), iar în Cupa României, competiție în care clubul istoric era specializat, nu a trecut de faza grupelor în ultimii doi ani.
"Clubul are încă nevoie de acomodarea la statutul de favorit permanent la câștigarea campionatului"
Dan Șucu și-a făcut datoria și a pompat sume importante în transferuri, salarii și infrastructură, dar clubul său are încă nevoie de acomodarea la statutul de favorit permanent la câștigarea campionatului, după zeci de ani în care fanii giuleșteni și-au făcut un stindard din a nu pune serios la suflet că erau furați de sistem și că au reușit să treacă cu zâmbetul pe buze peste retrogradări, calamități financiare și alte dezastre sportive. Filosofia "Mai bine o bară frumoasă, decât un gol urât" a lui Niki Dumitriu nu poate să-ți aducă cinci titluri consecutive de campioană, ca în cazul inesteticei dar eficientei echipe clujene a lui Dan Petrescu.
Plecată ca din tun în actualul sezon, ghiuleaua rapidistă nu a mai explodat și s-a împotmolit în noroiul fotbalul românesc în decurs de o lună, în care s-a pierdut șansa de a câștiga vreun trofeu, s-au redus șansele de calificare în cupele europene, s-a concediat antrenorul cu experiență, au fost arestați liderul de galerie și președintele și a ieșit la iveală o diferență de opinie (deocamdată ireconciliabilă) între conducere și suporteri în privința drumului către obiectivele propuse pe termen scurt.
"Rapid are mai mulți titulari originari din Kosovo sau veniți de la FCSB decât dintre cei născuți în Crângași, Grivița, Chitila și Giulești-Sârbi"
În plus, Academia, care a produs ani la rând fotbaliști cu niște calități à la Giulești, deveniți rapid idoli ai tribunelor, încă nu a reușit să devină o linie de producție pentru echipa de seniori, deși oferă condiții materiale la care juniorii de acum 10-15 ani doar visau.
Cu Cristi Săpunaru ajuns la 40 de ani și cu evoluții tot mai inconstante, cu Alex Ioniță vândut în liga secundă chineză, cu Ignat, Pănoiu și Stan împrumutați, plus juniorii Bădescu, Gheorghe și Ungureanu folosiți sporadic spre deloc, clubul și-a pierdut un pic din ADN-ul vișiniu și are mai mulți titulari originari din Kosovo sau veniți de la FCSB decât dintre cei născuți în Crângași, Grivița, Chitila și Giulești-Sârbi. Nu e un lucru neapărat negativ, dar o parte din spiritul rapidist pare să se fi disipat, după ce singurul atașament al multora dintre jucători față de club e doar o semnătură pe o foaie de hârtie.
Probabil că fanii treceau mai lejer peste dezamăgirea ultimelor două sezoane, dacă lotul cuprindea și câțiva jucători de bază crescuți îngânând "Suntem peste tot acasă, porțile ni se deschid" sau "De când am venit prima oară pe Giulești". Clubul a făcut un salt calitativ mare în ultimii doi ani, dar mai are nevoie de alte sezoane pentru a-și schimba complet mentalitatea, metodele de lucru și relațiile interne în concordanță cu noile ambiții ale patronului.
Din păcate, adaptarea s-a făcut mai greu decât se credea inițial și echipa a pierdut o șansă unică de a câștiga al patrulea titlu de campioană din istoria sa, într-un sezon în care CFR Cluj, CSU Craiova și Farul au arătat slăbiciuni speculate de o echipă doar un pic mai rodată a FCSB, iar Dinamo se zbate din nou în zona retrogradării.
Text și foto - Gabriel Chirea
Urmăriți SPORT.RO și pe Google News
