Mihai Mironica despre singurul patron fara echipa in fotbalul din Romania: "Faraonul mititel al oltenilor"

Deja, dacă doreşti să rosteşti o frază care să conţină cuvinte precum „maxima”,  „Bănie”, „fură campioni”, trebuie să-l suni pe unicul patron al niciunei echipe. Ba chiar producătorii lui „Sunt celebru, scoate-mă de aici” au încheiat contract cu Mititelu pentru cuvântul „leii”, atât cei din Bănie cât şi cei din Africa de Sud fiind acum proprietatea intelectuală a domnului Mititelu.

Şefii nou-născutei în 1948 CS U Craiova au fost blocaţi de tribunal în tentativa lor de a anexa mai bine de o jumătate de veac de istorie la brelocul lor. Dar mii de oameni vin la meciurile echipei lor. În acest timp, Mititelu consideră că acest campionat din România este prea mititel pentru el şi s-a hotărât să devină cel mai mare campion din istoria OSIM-ului. Mititelu consideră prea anostă atmosfera unei arene cu mii de fani şi alege voluptatea unei sufragerii pustii în care stă şi mângâie toate diplomele pe care le-a smuls cu mare luptă din mâinile unei funcţionare de la OSIM.

Înaintea acestui Craiova – Steaua, pe spatele căruia stă scris „made in China”, gândul îmi zboară către un Steaua- Craiova jucat cu titlul pe masă acum 20 de ani. Sau la un Craiova-Steaua jucat cu Cupa pe masă acum 30 de ani între Maxima aflată la crepuscul şi emergenta câştigătoare a Cupei Campionilor Europeni. Cum te simţi oare să iei o jumătate dintr-o asemenea istorie grandioasă şi s-o duci departe de sufletele oamenilor, în buncărul tău? Mititelu mi se pare un Tutankamon de Oltenia care şi-a făcut o piramidă în curtea din spatele casei şi acolo a îngropat cea mai frumoasă poveste din istoria fotbalului nostru.

Dinspre buncărul lui Mititelu, acolo unde sunt manevrate divizii fantomatice de fotbalişti precum într-un alt buncăr din Berlin prin aprilie 1945, răzbat veşti că Universitatea Craiova stă să se reîntrupeze din cenuşa sa. Pe deasupra buncărului mărşăluiesc mii de ollteni spre stadion pentru marele meci cu o altă fantomă faimoasă, Steaua lui Becali. Dincolo de toate aceste fantezii care răzbat din buncăr, rămâne o Universitate în ruine, rasă de pe faţa pământului sub conducerea unui om care n-a reuşit să înţeleagă că egoul său mititel era praf în vânt faţă de miza uriaşă a existenţei la cel mai înalt nivel a Universităţii Craiova.

Domnule Mititelu, nu cumpără nimeni mii de bilete să vă vadă ieşind triumfător pe uşa unui birou de la OSIM.