OPINIE / Enigmatica poveste a latifundiarului cu portofelul plin si a Armatei cu gloate oarbe. 10 intrebari despre "privatizarea" Stelei

De Gabriel Chirea:

Desi pe 23 ianuarie 2018 de implinesc 15 ani de cand Gigi Becali a devenit patronul Stelei, exista mai multe intrebari care au ramas deocamdata fara raspuns, atat in ceea ce priveste modul in care clubul de fotbal Steaua a fost administrat in anii ’90 de MApN, cat si in privinta metodei prin care echipa a ajuns pe mana latifundiarului.

1. DE CE AJUNSESE STEAUA APROAPE DE FALIMENT, DESI VANDUSE, PANA SA O PREIA BECALI, 3 GENERATII EXCEPTIONALE DE FOTBALISTI, JUCASE DE 3 ORI IN GRUPELE LIGII CAMPIONILOR SI AR FI TREBUIT SA AIBA IN CONTURI ZECI DE MILIOANE DE DOLARI?

Un posibil indiciu pentru fanii Stelei poate veni de la procesul deschis lui Cornel Otelea, general, glorie a handbalului romanesc si comandant al clubului in acea perioada, care, la inceputul anilor 2000, a fost trimis in judecata pentru inselaciune intrucat contractul transferului lui Ilie Dumitrescu la Tottenham era nedatat si neinregistrat in evidenta clubului, din anul 1994, cand s-a incheiat, si care avea inscrisa, de mana, ca valoare suma de 2,5 milioane de dolari, in loc de 4,3 milioane de dolari, cat a fost valoarea reala a transferului. Ulterior, acesta a fost achitat definitiv de Inalta Curte de Casatie si Justitie, in urma unui proces stupefiant, dar caracteristic acelei perioade. A fost cazul "Dumitrescu-Tottenham" regula si nu exceptia pentru managementul Stelei in anii ’90?

2. DACA NU S-AU DELAPIDAT FONDURI DIN BUGETUL STELEI SI A FOST VORBA DOAR DE INCOMPETENTA, DE CE NU A FOST TRIMIS IN JUDECATA NICIUN COMANDANT AL CLUBULUI, ANGAJAT AL MAPN SAU MINISTRU AL APARARII PENTRU ADMINISTRAREA DEZASTRUOASA SI FALIMENTAREA CLUBULUI?

Dupa Revolutie, CSA Steaua a fost condusa de colonel Constantin Tanase (1989-1990), Colonel Nicolae Gavrila (1990-1991), General brigada Cornel Otelea (1991-1997), Colonel Cristian Gatu (1997-1998), General de brigada Gheorghe Cernat (1998-2000), Colonel Laurentiu Rosu (2000-2003) si Colonel George Boroi (2003-2016), iar Ion Alecsandrescu a fost sef al sectiei de fotbal in perioada 1982-2000. Toate discutiile despre situatia juridica actuala a Stelei pleaca de la preluarea clubului de catre Becali, dar intrebarile mai importante sunt "unde au ajuns zecile de milioane de dolari sub conducerea acestora?" si "de ce procesul pentru recuperarea marcii <Steaua> a inceput abia in 2011?".

3. A PRIMIT VREUN MINISTRU AL APARARII, GENERAL, ANGAJAT AL MAPN SAU AL CSA STEAUA VREUN AVANTAJ MATERIAL DIN PARTEA LUI GIGI BECALI PENTRU A NU SE OPUNE PRELUARII CLUBULUI DE FOTBAL?

Gigi Becali a stat la puscarie in perioada 20 mai 2013-3 aprilie 2015, la penitenciarele Jilava si Poarta Alba, dupa ce a fost condamnat definitiv de instanta suprema la trei ani de inchisoare cu executare in dosarul schimbului de terenuri cu MApN. Potrivit procurorilor, in perioada 1996-1999, MApN a acceptat sa schimbe 30 de hectare de teren agricol oferite de Becali in Stefanesti, care aveau o valoare de aproximativ 50 de ori mai mica decat cele 30 de hectare de teren intravilan pe care le detinea Armata in Pipera (fosta Ferma Rosia). In acelasi dosar au mai fost condamnati Victor Babiuc, fost ministru al Apararii (1996-2000), pentru abuz in serviciu la doi ani de inchisoare si la interzicerea unor drepturi pe cinci ani, si Dumitru Cioflina, general si fost sef al Marelui Stat Major, pentru abuz in serviciu la doi ani inchisoare si interzicerea unor drepturi pentru cinci ani. Asadar, cat de bune erau relatiile lui Becali cu conducerea MApN?

4. DE CE NU I S-AU CEDAT LUI BECALI JUCATORII SI I S-A CEDAT TOT CLUBUL IN 2003?
Becali a ajuns in anturajul Stelei inca de la inceputul anilor 2000, cand obisnuia sa imprumute clubul cu bani, obtinand in schimb drepturile asupra unor fotbalisti ai echipei. Curand, AFC Steaua nu i-a mai putut returna banii, iar latifundiarul a ajuns sa detina actele pentru nu mai putin de 21 de fotbalisti, intre care Mirel Radoi, Adrian Neaga si Claudiu Raducanu. Proprietar de drept al lotului Stelei, Becali a fortat ulterior infiintarea unei societati comerciale si a devenit astfel detinator a 51% din actiuni prin renuntarea la o datorie de 6,4 milioane de dolari, prin cedarea cu titlu gratuit a celor 21 de fotbalisti. E neclar cum o marca valoroasa, evaluata in 2016 la 37 de milioane de euro, a fost cedata pentru o datorie de 6 ori mai mica decat valoarea brandului si de ce nu i-au fost cedati, in schimb, jucatorii lui Becali si nu s-a format un nou lot.

5. IN 2003, S-AU LASAT INTIMIDATI GENERALII SI COLONEII MAPN DE BODYGUARZII LUI BECALI SI FOCURILE DE ARMA TRASE SAU A FOST UN SCENARIU BINE REGIZAT?

In seara zilei de 23 ianuarie 2003, in sala de sedinte de la etajul doi al tribunei oficiale a Stadionului Ghencea, 79 de persoane au participat la Adunarea Generala, in urma caruia Steaua s-a rupt de MApN si Gigi Becali a preluat controlul asupra noii societati comerciale din postura de actionar majoritar. Desi Complexul Sportiv Ghencea era unitate militara, iar printre cei prezenti s-au aflat militari cu grad inalt si experienta in domeniu, dezbaterile au devenit tensionate, inregistrandu-se un conflict fizic intre bodyguarzii lui Gigi Becali si cei ai lui George Constantin Paunescu, in timpul caruia se pare ca s-a apelat chiar la arme de foc. Sub presiunea lui Becali si a angajatilor sai, dupa miezul noptii, 74 din cei 79 persoane cu drept de vot au fost de acord ca Becali sa detina pachetul majoritar de actiuni la nou-infiintata SC FC Steaua Bucuresti SA. Daca nu exista un anumit grad de complicitate, cum a reusit Becali sa faca o demonstratie de forta intr-o unitate militara din subordinea MApN?

6. DACA ANUMITI REPREZENTANTI AI STATULUI ROMAN SI AI MAPN NU AU FOST COMPLICI LA "PRIVATIZAREA" STELEI, ATUNCI DE CE A FOST CEDAT DREPTUL DE FOLOSINTA GRATUITA ASUPRA STADIONULUI PENTRU 20 DE ANI?

In 1999, Crin Antonescu, in calitatea sa de ministru al Tineretului și Sportului, a contrasemnat HG 66 din 4 februarie 1999, prin care Stadionul Ghencea si terenurile de antrenament, situate in interiorul unei baze militare, erau date in folosinta gratuita, pe o perioada de 20 de ani, catre societatea non-profit AFC Steaua Bucuresti (AFCSB), la acea vreme condusa scriptic de Viorel Paunescu, dar la conducerea careia incepuse sa se insinueze Becali in calitate de finantator. Acest protocol a fost anulat pe data de 10 februarie 2003, printr-o alta Hotarare de Guvern (128/2003), data de cabinetul Adrian Nastase. Dupa ce clubul a fost mutat pe societatea comerciala nou-infiintata, stadionul Ghencea a revenit la Ministerul Apararii.

7. A FOST ACTIVITATEA JURISTULUI FLORIN TALPAN SABOTATA CHIAR DE OAMENI DIN ARMATA PENTRU A SE MUSAMALIZA MODUL IN CARE CLUBUL DE FOTBAL A AJUNS IN PROPRIETATEA LUI BECALI SI A NU SE AFLA DACA ACESTA A AVUT COMPLICI DIN CADRUL MAPN?

Desi procesul de recuperare a marcii "Steaua" a inceput in 2011, juristul Florin Talpan s-a plans in mai multe randuri nu doar ca nu a fost ajutat de MApN si superiori sai in incercarea de a o recastiga, dar ca a fost chiar sabotat. La inceputul anului trecut, presa anunta ca un control al Corpului de Control al ministrului Apararii, trimis la CSA Steaua pentru a verifica modul in care a fost gestionata marca "Steaua" dupa ce a fost recuperata in Justitie, a gasit un Ordin de Ministru din 2015 de a infiinta echipa de fotbal neexecutat, memorii catre FIFA si UEFA blocate, somatii catre FRF, LPF si FCSB nesemnate si mai multe acte si actiuni menite sa il favorizeze pe Gigi Becali. Mai mult, Florin Talpan i-a acuzat direct pe ultimii doi comandanti ai CSA Steaua, George Boroi si Cristian Petrea, de neindeplinirea atributiilor de serviciu, de actiune contra intereselor statului roman si ale Armatei Romane si de savarsirea infractiunii de abuz in serviciu, pentru ca s-ar fi opus punerii in aplicare a deciziei Curtii de Apel in litigiul cu FCSB, prin refuzul de a semna notificarile catre FRF, LPF si ONRC. In ultima vreme, juristul a fost supus unui proces de linsaj mediatic, a fost impiedicat sa candideze la postul de comandant al CSA Steaua si a fost chiar sanctionat disciplinar.

8. AU STIUT FRF SI LPF, PLUS CONDUCATORII LOR, MIRCEA SANDU SI DUMITRU DRAGOMIR, DEDESUBTURILE PRELUARII STELEI SI AU OFERIT VREUN FEL DE PROTECTIE CLUBULUI LUI GIGI BECALI? ESTE PROTEJAT IN CONTINUARE FCSB DE FORURILE INTERNE IN RAPORT CU JUSTITIA, FIFA SI UEFA?

In aprilie 2017, Talpan transmitea un comunicat de presa prin care acuza FRF si LPF ca protejeaza clubul lui Gigi Becali, care nu ar avea dreptul legal de a juca în Liga 1. "SC FCSB SA nu are niciun drept de a juca meciuri interne si internationale care sunt organizate de catre FRF, LPF si UEFA. Comitetul Executiv, care in data de 30 martie 2017 a validat schimbarea denumirii echipei din FCSB in SC FC FCSB SA, este un comitet nelegal constituit, nevalidat de catre Tribunalul Bucuresti si, ca urmare, hotararea din 30 martie 2017 este nula de drept. FCSB nu exista in Liga I din punct de vedere legal. Este interzisa modificarea numelui in timpul campionatului si orice cerere de acest gen este respinsa ca tardiv formulata (art. 2, alin. 4 din regulamentul FRF). FRF nu a inteles nici pana la ora actuala, dupa aproximativ 3 ani de la decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie, ca marca Steaua Bucuresti a FCSB a fost anulata si practic nu a existat si nu exista. Cum poate sa sfideze instantele romane si sa se considere mai presus de lege?", transmitea juristul.

9. DE FAPT, CINE ARE PALMARESUL: CLUBUL CARE DETINE MARCA "STEAUA" SAU CEL CARE ARE CONTINUITATE SPORTIVA?

Orice fan stelist de buna-credinta se afla intr-un moment de cumpana: cu ce echipa sa tina, cu cea a MApN sau cu cea a lui Becali? Desi, CSA, in baza castigarii in instanta a marcii, isi aroga 21 de titluri, 20 de cupe, 5 supercupe, dar si Cupa Campionilor si Supercupa Europei, palmaresul din perioada 1947-2003, anii in care Armata s-a implicat activ in activitatea clubului de fotbal, iar Gigi Becali indeamna fanii sa creada ca o continuitate sportiva ii da dreptul la intregul palmares, se pare ca niciuna dintre parti nu are dreptate pe de-a intregul. Cum legislatia romaneasca nu asociaza automat detinerea marcii de palmaresul sportiv, putem trage concluzia, din punct de vedere logic, ca, de fapt, in istoria Stelei exista 3 entitati, fiecare cu perioada si palmaresul ei: CSA Steaua Bucuresti (club departamental; 1947-1999 / 2017-prezent), AFC Steaua Bucuresti (societate non-profit; 1999-2003) si SC FC FCSB SA (societate comerciala; 2003-prezent). Lucrurile vor deveni si mai complicate daca CSA Steaua va reusi sa promoveze in Liga 1.

10. A PIERDUT BECALI MARCA "STEAUA" PENTRU CA, IN 2003, A INFIINTAT O SOCIETATE COMERCIALA SI A LASAT DATORIILE PE VECHEA SOCIETATE NON-PROFIT?

In 2003, AFC Steaua, condusa de Viorel Paunescu si consiliata de generali, era in pragul falimentului, cu peste 20 de milioane de dolari datorii catre stat si terti privati, contracte in curs si salarii ale personalului. Numai catre bugetul de stat, clubul avea o datorie de 420 miliarde de lei vechi (12,7 milioane dolari), reprezentand impozite pe salariu, somaj, CAS, iar ANAF ameninta cu blocarea conturilor si executarea silita.

Prin protocolul 66/1999, punctul 12, mare parte din datorie CSA a fost preluata AFC: "Datoriile si creantele CSA Steaua si ale fostei sectii de fotbal profesionist, contracte anterior datei de 8 iulie 1998 in exclusivitate pentru componentii echipei de fotbal, tehnicieni si antrenori, precum si cele legate de participarea echipei la competitiile interne si internationale, vor fi preluate de AFC Steaua Bucuresti in baza unei conventii".

Cu acte oficiale si legale de dare in plata, AFC Steaua imprumutase de la Becali 6,4 milioane dolari, gajati cu drepturile federative a 21 de fotbalisti si rambursabili in actiuni la viitoarea societate pe actiuni, pe care AFC urma sa o infiinteze in baza OUG 26/2000. In 2003, actiunile au fost impartite in felul urmator: Becali 51%, AFC Steaua 36%, Viorel Paunescu (fostul presedinte) 6%, Victor Piturca 4% si Lucian Becali 3%. De fapt, Becali ii imprumutase pe ceilalti trei actionari si si-a recuperat investitia de 1,3 milioane de dolari prin preluarea ulterioara a actiunilor.

Fiind amenintata cu executarea silita, AFC Steaua i-a vandut lui Becali 35% din actiunile detinute la noua societate comerciala, pastrand simbolic doar 1%, in timp ce latifundiarul a ajuns sa detina 99% din actiuni. In 2004, AVAS si ANAF au actionat pentru executarea silita a AFC, care mai detinea doar 1% din SC FC Steaua SA, avea datorii de zeci de milioane de euro si mai avea in proprietate doar bunuri de 225.000 de dolari. Gigi Becali si-a trimis un nepot care a licitat pentru ultimul procent de 1% din noua sa societate comerciala, pentru care a fost cerut un pret de pornire de doar 9.737 de dolari, fara TVA, ajungand astfel la 100%.

Nu se stie clar ce presupunea protocolul de lichidare a AFC Steaua. Daca era identic cu cel de la Universitatea Craiova, adica se specifica ca marca se intoarce la clubul-mama, CSA Steaua (CSU Craiova, in cazul lui Adrian Mititelu), in cazul in care societatea non-profit intra in faliment, atunci cazul este clar si Becali pastreaza doar dreptul moral asupra Stelei, dar si nu pe cel juridic.