OPINIE | Gabriel Chirea, despre eliminarea CFR-ului: "E disperarea unui dependent de ruleta, care realizeaza ca nu mai are credit" 

In comentariul live al meciului dintre CFR Cluj si Dinamo Zagreb s-a tot spus ca ratarea calificarii pentru clujeni ar fi un dezastru mult mai mic decat pentru croati, care s-ar gasi intr-o situatie disperata, daca nu ajung in grupele Champions League. Insa, campioana Croatiei a vandut in aceasta vara doi jucatori pe 10 milioane de euro, a incasat 100 de milioane de euro in ultimele 5 sezoane doar din transferuri si poate amortiza necalificarea in cea mai bine platita competitie europeana doar prin vanzarea pustiului Josko Gvardiol (18 ani), intrat deja in atentia celor de la Bayern Munchen, Celtic, Benfica, PSG, Manchester United si Atletico Madrid. De altfel, diferenta de perceptie a meciului in cele doua tabere s-a vazut si in atitudinea celor doi antrenori - Zoran Mamici a fost calm si calculat, in timp ce Dan Petrescu a zbierat, s-a enervat si a cazut deznadajduit in genunchi la finalul seriei de lovituri de departajare. 

De partea cealalta, CFR Cluj chiar se afla intr-o situatie ce pare fara scapare. Cu datorii de peste 22 de milioane de euro, mare parte din aceasta suma cuvenita ANAF, cu milioane de euro datorati fotbalistilor ca bonusuri de performanta si cu un fond salarial anual care trece usor de 5 milioane de euro, CFR Cluj avea nevoie ca de aer de o calificare in Champions League, doar pentru a stinge restantele, nu pentru a realiza profit. La fel ca in cazul celor de la Unirea Urziceni, Otelul Galati si FCSB, echipe romanesti care au mai jucat in grupele Champions League, dar si Dinamo, FC Vaslui, Poli Timisoara sau Rapid, care au investit sume pe care nu le aveau pentru a ajunge acolo, performanta sportiva a fost construita pe acumularea de datorii. Intr-o forma plastica, incercarea lor se aseamana cu cea a unui dependent de jocuri de noroc, care isi joaca locuinta la ruleta, ca sa faca bani de taxi sa ajunga la usa propriei case. 

Cu o iesirea din insolventa cu cantec la activ, realizata in 2017, CFR Cluj nu numai ca nu a invatat din greseli, dar urmeaza exact acelasi traseu din 2008-2013, dezastruos din punct de vedere financiar. Atunci a ajuns de trei ori in grupele Champions League si o data in cele ale Europa League, dar a acumulat datorii asemanatoare celor avute astazi. Sub spectrul interzicerii participarii in cupele europene, in viitorul apropiat, din cauza dezechilibrarii balantei contabile, o a doua intrare in insolventa nu este posibila conform legislatiei romanesti, iar drumul firesc cu actuala strategie este direct catre faliment.    

Sigur, CFR Cluj poate amortiza putin din pierderi prin calificarea in grupele Europa League si a fost la doar un penalty distanta de eliminarea lui Dinamo Zagreb, in timp ce Dan Petrescu ramane in antrenor excelent. Dar nu e un antrenor adaptat pentru fotbalul romanesc actual si, implicit, pentru situatia de la CFR Cluj. In timp ce el este un tehnician remunerat la nivel european si are, de asemenea, nevoie de un buget consistent pus la dispozitie si de jucatori cu experienta si salarii mari, starea actuala a fotbalului romanesc este una austera, in care banii veniti din drepturile tv si cei produsi din marketing si ticketing abia ajung sa asigure o participare decenta in competitiile interne. 

La fel ca Mircea si Razvan Lucescu, Cosmin Olaroiu, Ladislau Boloni si Laurentiu Reghecampf, Dan Petrescu e unul dintre antrenorii invatati cu salarii de milioane de euro pe an si e greu sa reziste in Liga 1, acolo unde cluburile isi permit sa dea cel mult 50-100.000 de euro. Petrescu e o anomalie in fotbalul romanesc actual, cu venituri totale garantate contractual de 1.8 milioane de euro, salariul anual cumulat cu bonusuri de performanta, si probabil va pleca catre Rusia, China, tarile arabe sau Turcia, in perioada urmatoare. Cererile sale disperate pentru "investitii" sunt fie un alibi construit abil, fie o neintelegere periculoasa a situatiei in care se afla Romania si sportul profesionist din tara noastra. 

In actualele conditii, fotbalul romanesc are trei solutii. Una ar fi recunoasterea neputintei financiare si nominalizarea unei echipe sau a doua echipe, care sa defileze cu stindardul fotbalului nostru in cupele europene. S-a mai intamplat inainte de 1989 si se intampla acum in Croatia (Dinamo Zagreb), Serbia (Steaua Rosie Belgrad, Partizan Belgrad), Ucraina (Dinamo Kiev, Sahtior Donetk), Bulgaria (Ludogoret Razgrad), Albania (KF Tirana), Ungaria (Fecencvaros), Polonia (Legia Varsovia), Kazahstan (Astana) sau Slovenia (Slovan Bratislava). 

A doua varianta este schimbarea de paradigma si recalibrarea la posibilitatile reale, cu investitii masive in formarea de juniori si antrenori si in constructia de infrastructura sportiva, ceea ce inseamna sacrificarea rezultatelor din cupele europene pentru urmatorii 5-10 ani, dar o sansa pentru  regenerarea fotbalului romanesc pe termen lung. Cea din urma posibilitatea de actiune presupune continuarea pe acelasi drum ca in prezent, cu acumularea de datorii imense si desfiintarea de cluburi la intervale regulate, cu rezultate mediocre in fotbalul european si cu slabirea si mai mult a sanselor echipei nationale de a reveni in top. 

Oricum, eliminarea dramatica a CFR-ului din Champions League reprezinta un final de era si un moment istoric, in conditiile in care, din sezonul viitor, echipele romanesti vor fi exilate in Conference League, a treia competitie europeana ca importanta, iar campioana va avea si mai putine sanse sa ajunga la masa bogatilor.