OPINIE | Gabriel Chirea, despre greșelile uriașe ale VAR: "Problemele persistă. Probabil se va trece la software"

Penalty acordat greșit Angliei, în semifinala Euro 2020, în minutele de prelungire ale meciului, după ce s-a verificat faza cu tehnologia video. Rezultatul finalei Nations League 2021 compromis de un gol marcat din offside, după o poziție clară în afara jocului a lui Mbappe, care a decis câștigătoarea trofeului. Alte probleme la CM 2018, controverse în Champions League, greșeli la Copa America, nemulțumiri în fotbalul feminin. VAR-ul a rezolvat câteva problemele în privința greșelilor arbitrilor, dar a iscat acuzații directe de corupție și viciere de rezultate, pentru că erorile au persistat și cu reluările pe ecran.   

E clar că ochiul și creierul uman nu mai pot face față vitezei la care a ajuns să se joace fotbalul modern. Dar, dacă nici cu ajutorul reluărilor video nu poți judeca corect fazele, atunci există o problemă existențială pentru arbitrajul în forma actuală, respectiv factorul uman. În condițiile actuale, tehnologia VAR nu poate fi privită decât ca un pas intermediar către conducerea meciurilor pe baza unui software, cu senzori, algoritmi, camere video și procesoare puternice de date. Deși poate că și acolo vor exista probleme, precum hackerii sau lag-urile, ar trebui făcut deja un plan de trecere de la Video Assistant Referee (VAR) la Software Football Referee (SAR), până cel mai târziu în 2030. 

În ultimii 10 ani, în fotbal au fost deja implementate Goal Line Technology (GLT), Referee intercom, Video Assistant Referee (VAR), Expected Goals (xGoals) și Football video analysis software, iar în următorul deceniu pare posibilă o decuplare aproape completă a arbitrajului de la factorul uman, cu ajutorul elementelor AI, precum Big Data, Cloud Computing, Internet of Things (IoT) și Deep Learning, care funcționează cu ajutorul hiperparametrilor de învățare. Un arbitru face în medie 200 de decizii pe meci, dar multe pot fi influențate de presiunea pusă de spectatori, de reputația jucătorilor, de simpatii sau antipatii, de numele echipei, de cine este gazda meciului sau de decizii prealabile. 

La două zile după ce România a scăpat de un penalty acordat greșit în favoarea Germaniei, în minutul 5, de Cuneyt Cakir, în preliminariile CM 2022, a venit greșeala imensă din finala Nations League, dar și o explicație halucinantă pentru validarea golului lui Mbappe, care a demolat încrederea în arbitrajul video. Cu o brigada de patru arbitrii condusă pe teren de englezul Anthony Taylor, plus alți trei arbitri în camera VAR, s-a comis o greșeală imensă, care a viciat rezultatul, iar explicațiile teoretice sunt anulate de faptul că producătorii italieni ai partidei nu au oferit reluarea pentru faza premergătoare golului Franței cu liniile de offside trasate pe gazon. 

Implementarea VAR în Liga 1, probabil în februarie sau august 2022, așteptată ca metoda miraculoasă de rezolvarea a imenselor greșeli din arbitrajul românesc, ar trebui privită cu mai multă precauție. Și cu tehnologia VAR în față se greșește, e adevărat că mai puțin, dar, în momentele cheie, de aceste erori par să beneficieze tot echipele care trebuie. Introdus în România la peste cinci ani după întâia folosire în A-League, prima ligă australiană de fotbal, și într-o eră în care tehnologia evoluează de la lună la lună, VAR-ul pare să-și fi trăit deja momentul de glorie și să-și fi pierdut aura inovativă. 

Text - Gabriel Chirea, contributor Sport.ro

Sursă foto - fifa.com