OPINIE | Gabriel Chirea, despre josnicia patronilor cluburilor noastre: “De sub coronavirus ies adevaratii virusi ai fotbalului romanesc"

Cluburile din Liga 1 si-au primit in luna februarie ultima transa din drepturile tv, insa acestea s-au apucat, la nicio luna de la intreruperea competitiei, din cauza inmultirii cazurilor de coronavirus in Romania, sa taie masiv salariile jucatorilor. Asociatia Fotbalistilor Amatori si Nonamatori din Romania (AFAN) a transmis deja ca, „in ciuda unor declaratii comune asumate de FRF, LPF si AFAN, nu au existat demersuri concrete care sa poata sa fie aplicate unitar la nivelul fiecarui esalon fotbalistic”, asa ca solutia rezultata din OUG 32/2020 a dus la „indemnizatia acordata de la bugetul de stat, in valoare de 75% din valoarea contractului de activitate sportiva (dar nu mai mult de 75% din salariul mediu brut pe economie - pana la aproximativ 800 euro)”. Multe cluburi au ales sa isi trimita jucatorii in somaj tehnic si sa le plateasca doar aceasta suma, preferand „ca intregul cost al acestei crize sa fie suportat doar de sportivi si de stat”. 

Nici nu a inceput bine epidemia in Romania si nu impusesera bine autoritatile statului starea de urgenta, ca patronii, finantatorii, actionarii, salvatorii inchipuiti si presedintii cluburilor deja isi frecau mainile ca pot taia din salariile fotbalistilor fara sa aiba prea mari batai de cap. In afara de CFR Cluj si CS „U” Craiova, care nu au intrat momentan in aceasta hora a taierilor, celelalte cluburi au inteles apelul de solidaritate al sindicatului fotbalistilor doar la nivel declarativ, multi dintre conducatori pastrandu-si salariile intacte, dar sacrificandu-i pe cei care isi rup picioarele pe coclaurile competitiilor romanesti, indiferent de vreme, de problemele personale sau de restantele salariale acumulate. 

Fara analize aprofundate, care sa arate cat de mari vor fi pierderile la nivel de vanzari de bilete, abonamente, marketing sau contracte de sponsorizare, ei au trecut rapid la singurul lucru ce se practica cu succes in Romania, in cazul unei crize cat de mici - taierile masive de salarii. Acestea nu au niciun argument logic si economic, la doar o luna dupa intreruperea competitiei, in conditiile in care cluburile romanesti din primele trei divizii oricum nu exceleaza la capitolul asistenta pe stadioane sau marketing, ci isi completeaza bugetele cu bani din drepturile tv, transferuri sau cu cei proveniti de la autoritatile locale, adica surse de finantare neafectate inca direct de pauza fortata.

„Ne confruntam cu tot felul de spete, unele mai aiuritoare decat altele, in care, din pacate, costurile sunt suportate doar de stat si nu in ultimul rand de sportivi, unii dintre acestia alegandu-se cu reducerea brutala a drepturilor contractuale pana la sfarsitul anului 2021!!! Constatam cu amaraciune (fara surprindere, in unele cazuri) faptul ca anumite cluburi asteptau cu nerabdare o astfel de conjunctura pentru a-si ascunde incompetenta manageriala sub umbrela unor ipotetice pierderi suferite prin intreruperea campionatului!! Incompetenta manageriala care se traduce prin incapacitatea de atragere, printr-un marketing bine structurat, de fonduri suplimentare. Observam cu tristete ca, in unele cazuri nu se incearca doar minimizarea pierderilor proprii aferente perioadei actuale, ci se doreste extinderea (cu 6 luni, 1 an sau chiar mai mult) perioadei in care veniturile jucatorilor sa fie diminuate!! In ritmul acesta sa nu mire pe nimeni daca unele cluburi vor incerca diminuarea veniturilor sportivilor pana la nivelul «veniturilor» unui sportiv amator. Singura explicatie pentru un astfel de tip de comportament este doar «amatorismul» care bantuie prin birourile acestor cluburi”, constata cu amaraciune si pe buna dreptate conducerea AFAN. 

Mai mult, patronii si conducatorii incearca sa scape de jucatorii care le-au iesit din gratii si se tanguiesc mai cu foc, in incercarea de a primi sume suplimentare de bani de la bugetul de stat, in conditiile in care si asa acesta este suprasolicitat de cheltuielile din sanatate si de celelalte blocaje economice. Carevasazica, la placinte inainte, la razboi inapoi: cand e de platit taxe si impozite si de facut investitii in club, patronii o lasa mai usor, ca e vorba de societati private si fac ce vor ei, desi primesc 34 de milioane de euro din drepturi tv si au primit facilitati fiscale prin introducerea contractelor de activitate sportiva; cand e epidemie de coronavirus si se intrerupe o luna competitia, e un fenomen national si se vine cu mana intinsa la bugetul de stat, ca sa nu moara fotbalul romanesc. 

Ceea ce s-a intamplat acum arata ceea ce majoritatea banuiam de mult: patronii din fotbalul romanesc, poate in afara de 2-3, fie sunt niste tepari prin vocatie si si-au construit toate afacerile pe escrocherie, fie vor sa isi faca reclama gratuita, fie au in conturi la fel de multi bani ca clientii de la coada unei covrigarii in buzunare. Pana sa fie rapus de coronavirus, fotbalul romanesc trebuie sa se lupte cu virusii interni, care il mentin bolnav de zeci de ani, fara sanse de insanatosire.