OPINIE | Gabriel Chirea, despre stadioanele tinute goale: "Gloata umple partiile de schi si mall-urile, dar arena de fotbal e periculoasa?"

Guvernul a anuntat ca meciurile de la Euro 2020, gazduite de Arena Nationala, se vor juca cu 13.000 de spectatori in tribuna si a prezentat masura ca un favor major facut celui mai popular sport din Romania. In fapt, este o masura impusa cu forta de UEFA tuturor tarilor, care vor sa pastreze organizarea meciurilor de la Campionatul European, dar si un scuipat in fata si e o decizie profund jignitoare pentru toti cei care practica fotbalul la nivel profesionist si amator, care investesc in fotbal, care administreaza cluburi si pentru microbistii din Romania, in general, in conditiile in care de un an de zile arenele sportive sunt inchise. 

De la izbucnirea pandemiei, stadioanele de fotbal au ramas goale, de parca echipele si fanii ar fi fost principalale focare nu doar de coronavirus, dar ar fi fost purtatori ai unui cocktail de Ebola, West Nile, malarie si febra galbena. In tot acest timp, mass-media au prezentat bulucurile din mall-uri, magazine, terase si piete, de pe partiile de schi si plaje, de la petrecerile clandestine, din salile de clasa, de la proteste, unde s-au colindat orasele fara masti si fara distantare, sub privile ingaduitoare ale politistilor si jandarmilor, si de la inmormantarile interlopilor si lautarilor, care s-au format netulburate si rar au fost intrerupte de autoritati cu amenzi ridicole.

Nu sunt absurd si inteleg ca Romania a avut aproape un milion de infectari si aproximativ 25.000 de decese, aproape dublu fata de Japonia, o tara cu o populatie de sase ori mai mare. Inteleg ca personalul medical a fost suprasolicitat, ca sunt locuri putine la Terapie Intensiva, ca vistieria e aproape goala, ca populatia a ajuns la sindromul burnout, ca oamenii sunt circumspecti sa se vaccineze cu AstraZeneca din cauza pericolului aparitiei cheagurilor de sange si ca autoritatile sunt nevoite sa copieze intocmai, la distanta de cateva zile, din lipsa de inspiratie, masurile luate de Franta si Germania. Dar stadioanele de fotbal (si alte arene sportive in aer liber) ar trebui sa fie cele mai sigure locuri unde se pot strange cetatenii. Daca exista o problema reala cu stadioanele, atunci politia si jandarmeria ar trebui sa amendeze zilnic localurile de pe Bulevardul Decebal din Bucuresti, unde terasele "in aer liber" sunt inchise cu pereti de folie si "dribleaza" directivele legale in vazul autoritatilor, devenind un refugiu pentru mondenii bucuresteni. Sau sa legitimeze si sa amendeze grupurile compacte si nepurtatoare de masca, din parcul de langa Spitalul Floreasca, stranse dupa ce mai moare un cunoscut interpret de muzica lautareasca. 

E clar ca nu poti lasa toti doritorii sa vada meciurile pe viu si nu poti umple stadioanele la capacitate maxima. Dar cei care s-au vaccinat deja, cei care prezinta un test Covid-19 negativ recent facut si cei care aduc o fisa medicala, care sa ateste ca au avut coronavirus in ultimele sase luni de zile, cu mastile medicale pe fata si cu distantare sociala in tribuna, ar trebui sa aiba acces, in limita a 25% din capacitatea stadioanelor. Prezenta pe stadioane poate fi un debuseu atat pentru cluburile care se gasesc in pragul insolventei, din cauza ca sunt private de sume mari de bani din bilete si abonamente, dar si pentru spectatori, care ar beneficia de un loc de recreere, dupa un an groaznic, si pentru multi oameni, care au ajuns sa isi strige frustrarile in strada, alaturi de anti-vaxeri si ultranationalisti. 

Nu in ultimul rand, o intreaga generatie de juniori se afla in pragul retardarii sportive, din cauza ca Ministerul Tineretului si Sportului nu a decis mai devreme folosirea testelor rapide Covid-19, mult mai ieftine si mai rapide decat testele RT-PCR, pentru competitiile sportive interne. Ce nu a inteles Guvernul in ultimul an e ca sportul nu e un moft al populatiei, ci ar trebui sa fie o prioritate pe agenda autoritatilor. Sportul nu este un domeniu neglijabil al administratie publice, unde depozitezi ministrii de prisos si poti taia finantarea fara repercusiuni. Orice baza sportiva lasata in paragina, fiecare zi fara miscare si fiecare leu neinvestit in activitatea si in promovarea sportului ajunge sa fie inmultit cu 1.000, mai tarziu, in tratamente medicale si alte cheltuieli bugetare disperate si tardive. Daca, in ultimii 30 de ani, sportul de masa si infrastructura sportiva erau finantate si administrate corespunzator, atunci poate ca acest coronavirus "musca" mai putin mortal din populatie, pentru ca nu aveam atat de multi cetateni iesiti din forma, obezi si cu diverse comorbiditati. 

Ministrul Sportului, Eduard Novak, e ciclist si patron de echipa de ciclism. Intelege mai greu care e diferenta pentru un fotbalist dintre un stadion arhi-gol si o prezenta de cateva sute sau mii de fanii in tribuna. Pentru el, impactul pandemiei e mult mai scazut, pentru ca sportivii sai se pot antrena fara probleme pe sosele. Si, probabil, duc mai putin dorul aplauzelor lui tanti Ildiko din Baraolt, in etapa Covasna - Odorheiul Secuiesc, din Turul Tinutului Secuiesc. Premierul Florin Citu nu pare sa aiba probleme cu accesul la sala de forta, dupa cum am constatat la vaccinare, cand ne-a aratat ca brandul de tara este bicepsul lui bine lucrat. 

Vlad Voiculescu, ministrul Sanatatii, cu alura lui de Mare Maestru la sah, nu e lasat sa bata nici autul de coechipierii din Guvern in chestiuni sportive, ca sa nu se remarce, cum se spune in fotbal, iar singura declaratie pe aceasta tema, din ultima vreme, a fost despre scolarii care trebuie sa poarte sau nu masca la ora de sport. Valeriu Gheorghita, coordonatorul campaniei nationale de vaccinare si portretul-robot al bugetarului de cursa lunga, s-a facut remarcat in presa internationala prin imunizarea Simonei Halep si a altor categorii de "speciali", in dauna persoanelor peste 60 de ani, cele mai expuse infectarii si decesului din cauza Covid-19. La randul lui, presedintele Klaus Iohannis, o barbat inca "verde" pentru varsta lui, care apreciaza mult sala de forta, plimbarea cu bicicleta si partia de schi, nu pare sa inteleaga profunzimea si importanta sporturilor de echipa pentru tara, potentialul lor in coagularea societatii, rolul lor in selectarea unor potentiali soldati bine antrenati (desi e seful CSAT) si patima fanilor, care se catara prin copaci, privesc din balcoane sau scandeaza de pe stalpi, la meciurile cu portile inchise.  

La umbra masurilor luate pentru prevenirea raspandirii coronavirusului, cu un Euro 2020 la care se va da liber dintr-odata la 13.000 de oameni in tribuna, fara niciun exercitiu prealabil, mentinerea stadioanelor goale incepe sa para doar o razbunare de factura ieftina impotriva unor grupari de ultrasi si fani mai patimasi, care ar putea sa foloseasca peluza pentru a-si striga eventualele nemultumiri politice sau sociale. De asemenea, se incearca personificarea suporterului de fotbal in zvapaiatul George Simion, un conspirationist autointitulat ultras, care nu sustine niciun club de fotbal si spune, ca o gospodina sau ca un barbat care nu a dat niciodata cu piciorul in minge, ca tine doar cu echipa nationala. In schimb, din blocada instituita asupra arenelor de fotbal au de suferit un intreg fenomen social si spectatorii normali, care nu pot avea o supapa de refulare intr-o perioada de mare incordare psihica, situatie ce poate crea un mare deranjament politic, in curand.           

Sursa foto: Ionut Alexandru "Patina"