OPINIE | Legătura dintre cerul albastru de la Beijing și Mafia Gunoaielor din România

Decenii la rând, industrializarea masivă a Chinei a dus la o poluare excesivă a marilor orașe, numită de presa occidentală "Airpocalypse". Cerul și vizibilitatea din orașe erau afectate de un smog gros, populația era obligată să poarte măști medicale, mult înainte de impunerea lor în timpul pandemiei de coronavirus, iar turiștii care se aventurau în cele șapte locații UNESCO din Beijing și din împrejurimi, erau circumspecți în privința revenirii, după ce respirau praf și noxe.

Marea poluare din 2013 a schimbat lucrurile în China

În urmă cu aproape zece ani a avut loc evenimentul numit "2013 Eastern China smog", unul dintre cele mai severe episoade de poluare a aerului din istoria recentă, care a afectat zona estică a țării asiatice și a dus la închiderea aeroporturilor, autostrăzilor și școlilor. Vizibilitatea era foarte redusă, din cauza lipsei curenților reci de aer, care să poarte emisiile industriale, mărite pentru producția de produse pentru Crăciunul anului 2013. Deși principalele orașe afectate au fost Shanghai, Nanjing și Jiangxi, efectele s-au făcut simțite și în Beijing, capitala Chinei, și Comitetul Internațional Olimpic a cerut garanții că poluarea nu va afecta organizarea Jocurilor Olimpice de Iarnă din 2022. 

Începând cu 2015, chinezii au interzis importul de deșeuri

După ce a primit organizarea competiției, în 2015, autoritățile chineze au făcut un plan de contracarare a poluării, mai ales că populația cerea măsuri rapide și drastice. Începând cu 2017, China a interzis importul de gunoi și materiale reciclabile, refuzând să mai fie groapa de gunoi a lumii. În anii următori, țările vestice s-au confruntat cu o gravă criză a reciclării și a umplerii gropilor de gunoi cu materiale care tradițional mergeau în China pentru a fi sortate sau depozitate. Vapoare întregi și containere au fost oprite în porturile Shanghai, Shenzen, Ningbo-Zhoushan, Guangzhou sau Hong Kong, după controale aspre ale autorităților chineze, și întoarse din drum. 

În același timp, chinezii au interzis încălzirea locuințelor cu cărbune, au început să scoată de pe șosele mașinile foarte poluante, au plantat anual 36.000 de kilometri pătrați de noi păduri, au investit masiv în surse de energie regenerabile, precum cele eoliene și solare, iar țara asiatică este astăzi un lider al construcției de mașini electrice și al bateriilor care le alimentează. În 2022, în timpul Jocurilor Olimpice de Iarnă, cerul de deasupra Beijingului este albastru și munții din jurul orașului sunt vizibili din depărtare, lucru greu de imaginat în urmă cu un deceniu.

Deși poluarea se ridică încă peste limita stabilită de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, tot mai puțini chinezi suferă de alergii, astm sau de afecțini grave asociate poluării, precum cancerul pulmonar sau boli cardiovasculare. Locuitorii din Beijing pot acum să facă jogging sau să iasă la picnic în parcuri, după ce zeci de ani au fost ținuți în case, cu geamurile închise și cu purificatoarele de aer la îndemână. Anul trecut, Beijingul a avut parte de 288 de zile de aer curat, față de 178 de zile înregistrate în 2013, ceea ce înseamnă un progres uluitor.

România a devenit groapa de gunoi a Europei și a lumii

România are un rol important în menținerea cerului curat deasupra Chinei. În ultimii cinci ani, România a preluat titlul ingrat de groapă de gunoi a Europei și a lumii, cu containere de gunoi, de multe ori deșeuri medicale sau substanțe periculoase și cancerigene, intrând ca prin brânză prin vămi, într-o țară care aspiră la intrarea în Spațiul Schengen. Zone întregi din jurul Bucureștiului, periferia marilor orașe, vârfuri de munte, marginea drumurilor, malul apelor, păduri virgine sau arii naturale protejate au devenit gropi de gunoi improvizate.

România importă deșeuri în mod oficial (!), dar afacerea bănoasă e aducerea ilegală de gunoi sub acoperirea produselor second hand, apoi abandonarea lui pe câmpuri sau incinerarea în cuptoare ilegale. Într-o țară care a reciclat în anul 2021 doar 11% din deșeuri, situația a devenit dramatică și o chestiune de siguranță națională, dar politicienii suferă de o tăcere complice.  

Importul de gunoi și incinerările ilegale, alături de defrișările sălbatice de pădure, construcțiile în zone sălbatice, împuținarea spațiului verde din orașe, deversările substanțelor periculoase în râuri și lacuri, folosirea în exces a îngrășămintelor chimice în agricultură, poluarea cauzată de mașini și construcții sau întârzierea implementării unui plan decent de mediu, au transformat România în ceea ce era China în urmă cu aproape zece ani, dar fără să dispună de o industrie puternică și fără beneficii economice. 

Unul din cinci decese din România are legătură cu poluarea

Bucureștiul este cea mai poluată capitală europeană, un bucureștean respirând un aer de trei ori mai poluat decât un locuitor al Stockholmului. Capitala noastră oferă sub 10 metri pătrați de spațiu verde fiecărui locuitor, în timp ce, spre comparație, Viena are o suprafață de peste 100 de metri pătrați de spațiu verde per locuitor. De asemenea, România este țara din UE cu cele mai multe victime provocate de poluare, pentru că unul din cinci decese are legătură cu aerul toxic pe care îl respirăm. 

În timp ce grămezile de gunoi se adună și aerul devine tot mai greu de respirat, iar țara noastră a atins un nivel de poluare de care o țară din Lumea a Treia ar fi alarmată, mafioții gunoaielor și oficialii corupți circulă cu limuzine de sute de mii de euro, se lăfăie în palate de mii de metrii pătrați, cumpără șampanie cu roaba, primesc amenzi modice cu care se șterg la fund și își cheltuie banii în Sardinia, Monaco, Saint-Moritz, Chamonix sau Ibiza, unde aerul e mai curat. Între timp, românii stau și admiră cerul albastru de la Beijing la televizor.    

TEXT - GABRIEL CHIREA, CONTRIBUTOR SPORT.RO

SURSA FOTO - IMAGO