OPINIE | Procentul minim de sportivi români, prima și singura măsură coerentă de până acum a ministrului Novak

Ministrul Sportului, Eduard-Carol Novak, a anunţat că, începând cu stagiunea 2022-2023, se va impune obligativitatea unei ponderi de 40% a sportivilor români la competiţiile naţionale în sporturile de echipă. În linii mari, măsura prevede ca un club din Liga 1 să aibă cinci fotbaliști autohtoni pe teren în competițiile naționale oficiale, proporțiile la celelalte sporturi fiind de aproximativ șase rugbiști, trei handbaliști, trei voleibaliști, trei poloiști, trei hocheiști, doi baschetbaliști și doi jucători de futsal români.

"Dacă ați ales 'comunismul' la finanțare, atunci e normal să fie 'comunism' și la decizie"

Decizia a dat deja naștere la reacții vehemente de protest, care o numesc "comunistă" și care contestă faptul să Ministerul Sportului ar avea dreptul să impună o asemenea măsură și motivează că echipele nu vor mai putea să facă performanță la nivel european, deși sporturile românești de echipă navighează prin străfundurile profesionismului, în majoritatea ramurilor, iar unde nu se fac de rușine se înregistrează o risipă financiară uriașă. 

Analiști sportivi, jurnaliști, oficiali ai cluburilor și oameni de sport, care până acum se lamentau și acuzau că autoritățile centrale ale statului și politicienii nu iau nicio măsură ca sportul românesc să fie revitalizat, dar salivau la etatismul de la Budapesta, se plâng acum că măsura este una discriminatorie și că va afecta grav activitatea cluburilor profesioniste. O discriminare în favoarea sportivilor români, care prevede ca proporția de străini să fie superioară, de 60%! 

Dar, deși mulți gândesc răspunsul, puțini o spun. Dacă cluburile sunt în proporție covârșitoare finanțate din bugetul statului sau de afaceriști îmbogățiți din șmenuri cu bani publici și nu sunt în stare să își asigure bugetele necesare finanțării activităților în mod capitalist, din bilete, transferuri, contribuții ale fanilor, marketing și sponsorizări, atunci acesta poate să și ceară ceva în schimbul banilor. Dacă ați ales "comunismul" la finanțare, atunci e normal să fie "comunism" și la decizie. 

CSM București, multe jucătoare străine, fără Final Four din 2018

Cel mai notoriu exemplu este echipa feminină de la CSM București, unde 12 din cele 18 componente ale lotului sunt străine, iar naționala poate conta doar pe Alexandra Dindiligan (25 ani), Crina Pintea (32 ani) și Cristina Neagu (34 ani), ultimele două în pragul retragerii din activitate, în timp ce posturile de portar, extremă dreapta și centru sunt acoperite total cu straniere. Nu ar fi deloc o problemă, dacă echipa s-ar autofinanța, dar nu este capabilă de acest lucru, are doar o mână de sponsori și primește 3.5-4 milioane de euro pe an din partea Primăriei Municipiului București. 

În ciuda salariile de nivel înalt și a numelor mari din lot, campioane olimpice, mondiale și europene, CSM-ul nu a mai reușit să atingă în Final Four-ul Champions League din sezonul 2017-2018. La campioana CS Rapid, finanțată generos de Ministerul Transporturilor, 10 din 18 jucătoare sunt străine, dar ponderea de internaționale române este ușor mai mare, șase. Cu un aflux uriaș de straniere în Liga Națională, reprezentativa României se află în cădere liberă, necalificată la JO 2020, pe locurile 12 și 13 la ultimele Campionate Mondiale și pe poziția a 12-a la Euro 2020.  

Echipele din Liga 1 preferă jucătorii din țări exotice

În Liga 1 de fotbal, jumătate dintre cele 16 echipe supraviețuiesc doar pentru că primăriile sponsorizează activitatea și aproape toată cealaltă jumătate este finanțată de patroni, care s-au îmbogățit din retrocedări generoase de terenuri din partea statului, sau de grupuri eclectice de finanțatori, din care cel puțin unul ar avea cădea un test al ANAF. Echipa națională nu s-a mai calificat la Mondiale din 1998 și nu a participat la Euro 2020, găzduit chiar de România, în timp ce fotbaliștii autohtoni pleacă la muncă în străinătate, la terminarea junioratului, pentru că sunt aduși jucători din Comoros, Lituania, Congo, Insulele Capului Verde, Guyana, Togo, Mauritania, Albania, Estonia, Benin, Islanda sau Liberia, în mare parte din dorința de exotism sau în cârdășie cu impresarii.    

Dacă accepți să primești stadioane publice gratis sau la preț prefențial, dacă ai obținut implementarea contractelor de activitate sportivă cu impozit scăzut, dacă primești milioane de euro pe an și dacă ANAF-ul te păsuiește cu datorii de milioane sau zeci de milioane de euro, atunci ar trebui să ai decența să dai înapoi comunității și țării din proprie inițiativă, nu să fie nevoie de un ordin al Ministerului Sportului. Ar trebui să prezinți proiecte, să implementezi reforme, să respecți banii publici primiți, care sunt direcționați din domenii vitale, unde s-ar vedea mai clar o creșterea a calității vieții populației. 

Cel mai corect ar fi ca Ordinul de Ministru să se adreseze cluburilor care nu au primit nicio facilitate fiscală și niciun ajutor financiar în ultimii trei ani de zile. Așa s-ar descoperi că peste 90% dintre cluburi trăiesc din bani publici, dar vor autonomie pentru modul în care îi cheltuie, în timp ce mare parte din restul de 10% oricum se încadrează în proporția 60% străini - 40% români. După un an și jumătate de mandat, impunerea unui procent minim de sportivi români reprezintă prima și singura măsură coerentă a ministrului Novak și oferă o direcție spre care să canalizăm reformarea sportului românesc. 

Text - Gabriel Chirea, contributor Sport.ro