OPINIE | Gabriel Chirea despre Pericolul coronavirusului pentru fotbal: cluburi desfiintate, salarii micsorate, tribune goale, zeci de milioane de euro pierdute

Pericolul real al coronavirusului pentru sanatarea oficialilor, antrenorilor si fotbalistilor din Romania este minim, putini dintre cei aflati in primele doua categorii gasindu-se in situatia de a avea peste 60 de ani si boli cronice grave, in timp ce jucatorii din Liga 1 sunt cei mai avantajati in aceasta situatie, avand un organism tanar si sanatos, capacitate pulmonara mare si un sistem imunitar peste media populatiei. Cel mult, ei pot contracta virusul si il pot transmite unor persoane cu sanatate fragila din familie sau din societate. 

Insa, pericolul adevarat planeaza asupra fenomenului, asupra competitiilor, cluburilor, jucatorilor profesionisti si asupra increderii spectatorilor. Daca Premier League, cel mai puternic campionat de fotbal din lume, preconizeaza pierderi de 850 de milioane de euro din cauza amanarii meciurilor pe fondul epidemiei de  coronavirus, in cazul Ligii 1 probabil ca pierderea cumulata se va ridica, in cazul anularii tuturor meciurilor din acest sezon, la peste 40 de milioane de euro. Ultima transa din drepturile tv ar putea fi blocata, deoarece televiziunile care transmit meciurile pot invoca forta majora din contracte, dupa ce Presedintele a instalat starea de urgenta, iar la nivel mondial a fost declarata pandemia. 

Fara banii din drepturile tv, majoritatea cluburilor din Liga 1 vor intra in colaps financiar, pentru ca aceasta era principala lor sursa de finantare. Unele cluburi isi pot declara insolventa, pentru a se pune la adapost de creditori, dar vor ajunge in Liga 3, dupa modificarile facute in regulamente in 2016, iar cele care au mai fost in aceasta situatie si au depasit-o (Dinamo, CFR Cluj, Gaz Metan etc.) risca sa intre direct in faliment. Bugetele vor avea de suferit si din cauza lipsei incasarilor din vanzarea de bilete, din retragerea unor sponsori importanti, afectati si ei de situatia economica, sau de blocarea finantarii din partea autoritatilor locale si judetene, care isi vor reevalua prioritatile, din moment ce cheltuielile cu igienizarea, spitalizarea si carantina vor aduce in pragul ruinei multe institutii ale statului, care vor trebui sa caute ajutor in fondurile de urgenta ale statului.

Fotbalistii, dincolo de pierderile de forma sportiva, care se castiga greu printr-un program de pregatire intensiva de minim 3-4 luni si de jocuri oficiale, vor avea griji mai mari. Codul Muncii actualizat in 2020 precizeaza, la Articolul 48, ca „angajatorul poate modifica temporar locul si felul muncii, fara consimtamantul salariatului, si in cazul unor situatii de forta majora, cu titlu de sanctiune disciplinara sau ca masura de protectie a salariatului, in cazurile si in conditiile prevazute de prezentul cod”, iar la Articolul 50 se spune ca „Contractul individual de munca se suspenda de drept in urmatoarele situatii: f) forta majora”. Recent, AFAN a transmis ca unele cluburi propun deja jucatorilor acte aditionale prin care sa renunte la drepturi contractuale pe perioada cat este suspendata competitia, iar altele au anuntat ca pot plati doar 50% din valoarea remuneratiilor.

Intr-o situatia la fel de grea, pe 21 decembrie 2009, in plina criza economica mondiala si nationala, in lipsa lui Mircea Sandu, care avea probleme medicale grave si se afla la tratament in strainatate, Dumitru Dragomir, presedintele LPF si vicepresedintele FRF, trecuse prin Comitetul Executiv al FRF decizia de acordare a „dreptului cluburilor de orice categorie competitionala de a reduce unilateral drepturile financiare stabilite in contractele incheiate cu jucatorii”. Decizia a fost apoi anulata, o luna mai tarziu, dupa realegerea lui Sandu in functie de catre Adunarea Generala si avizul negativ formulat de Departamentul Juridic al FRF, dar nu s-a inteles foarte bine daca decizia fusese total nelegala sau la nivelul conducerii Federatiei avusese loc o lupta pentru putere. 

De asemenea, mediul fotbalistic se va schimba total pentru o buna perioada de timp. Chiar daca se va juca fotbal cu spectatori dupa incetarea starii de urgenta, pe 15 aprilie, desi e foarte greu de crezut ca aceasta criza medicala se va rezolva in Romania atat de rapid, oricum fanii vor fi reticenti sa revina pe stadioane cel putin inca cateva luni. Pe fondul intensificarii masurilor de igiena luate de cluburi, care in multe cazuri nu ofereau inainte de epidemie un numar adecvat de toalete, apa calda, sapun si dezinfecant, cluburile ar trebui sa ia in calcul cheltuieli mai mari de organizare a meciurilor si asistente minuscule pe stadion, de ordinul a zeci de spectatori, in conditiile in care nici pana acum nu erau foarte mari.  

Chiar si CFR Cluj, marea castigatoare a acestui sezon al cupelor europene, din punct de vedere financiar si dintre cluburile romanesti, care ar trebui sa incaseze aproape 20 de milioane de euro de la UEFA, dupa calificarea in „16”-imile Europa League, tremura pana nu se vede cu toti banii in cont. Dupa ce a investit zeci de milioane de euro, in ultimele 3 sezoane, in transferuri si salarii, ei au nevoie ca de aer de fondurile venite de la UEFA pentru a-si amortiza investitia, dar clujenii ar putea sa primeasca banii cu intarziere, deoarece competitiile europene au fost si ele amanate. 

Peisajul de dupa coronavirus ar putea arata total diferit de cel de pana acum. Pe de o parte, mult mai multe cluburi vor fi nevoite sa joace cu jucatori tineri, cu salarii mai mici decat fotbalistii romani consacrati si stranierii, incepand sa inteleaga una dintre motivatiile principale ale FRF atunci cand a insistat pentru regula U21. Salariile vor scadea, cel putin prin negociere, daca nu prin fortarea fotbalistilor sa semneze noi contracte sau acte aditionale, iar intarzierile salariale vor fi mai mari. Transferurile vor fi mai putine si mai ieftine, imprumuturile de jucatori mai multe si piata va fi inundata din nou de jucatori liberi de contract. Cluburile care traiesc exclusiv din drepturi tv si fonduri de la entitatile de stat, vor avea mari probleme sa isi continue activitatea. Din pacate, pe fondul unor probleme financiare grave, fotbalul romanesc va deveni mult mai vulnerabil in fata coruptiei si mafiei pariurilor, iar FRF trebuie sa ia masuri hotarate de contracarare, nu ca in cazurile Sumudica si Stoican, pentru a da un semnal puternic. De altfel, aranjamentele pentru pariuri au luat amploare dupa izbucnirea crizei financiare din 2008. 

Cert este ca fotbalul romanesc va trece printr-o lunga perioada de convalescenta, iar cluburilor poate ca vor invata, o data pentru totdeauna, sa nu cheltuie mult mai mult decat isi permit, sa nu traiasca pe datorie si sa caute finantare din surse variate, in timp ce fotbalistii poate ca vor constientiza ca salariul mai mic si platit la timp e mai bun decat cel mai mare si dat cu inarzieri sau deloc. Poate ca, dupa coronavirus, fotbalul romanesc se va insanatosi din toate punctele de vedere.