OPINIE | Perioada de declin a fotbalului românesc corespunde cu ascensiunea lui Gigi Becali și a patronului-stăpân 

Lăsat de capul lui, pentru că "aduce bani într-un fotbal sărac" și "avem nevoie de patroni în fotbalul românesc", Gigi Becali a ajuns să distorsioneze piața internă a transferurilor, să distrugă discreționar carierele unor fotbaliști promițători, să inunde spațiul public cu un fluviu de chestiuni pseudo-fotbalistice, să fie condamnat în "Dosarul Valiza", să deprofesionalizeze aproape total meseriile de antrenor, director sportiv, președinte de club și scouter și să ofere un exemplu total nepotrivit de cum se conduce o echipă importantă de fotbal. 

Becali a distrus modelul de sobrietate tradițională a clubului militar

În 2003, Becali a preluat un colos al Europei de Est, câștigător al Cupei Campionilor Europeni în 1986 și finalist în 1989, și cel mai titrat club din competițiile interne, și a ajuns, în decurs de doar două decenii de "strălucită" conducere, să nu mai aibă marca și palmaresul, să nu mai joace pe stadionul istoric din Ghencea, să antagonizeze galeria, fostele glorii și o mare parte a fanilor, să distrugă modelul de sobrietate tradițională a clubului militar, lotul său să nu mai reprezinte osatura echipei naționale, să mai câștige doar câteva trofee interne și să se califice sporadic în grupele competițiilor europene.

În plus, declarațiile patronului uneia dintre cele mai importante echipe din Liga 1 au ajuns să fie privite de majoritatea microbiștilor ca un spectacol hazliu al teatrului de comedie, unde un arlechin cu costumul tapetat de dolari scoate porumbei verzi din buzunare la aproape fiecare frază.   

Latifundiarul a contribuit cu "taxa de fraier" la bugetele altor cluburi

Gigi Becali este lăudat că a ținut pe linia de plutire câteva cluburi din Liga 1, cărora le-a dat bani pentru transferul unor jucători. De fapt, dacă mutările nu conțin comisioane ascunse, așa cum acuză unii oameni de fotbal, latifundiarul miliardar a contribuit cu "taxa de fraier", plătind de două, trei sau patru ori mai mult pe jucători decât ar fi dat alte cluburi pe ei și față de valoarea lor reală de piață. Așa e când nu te consulți cu antrenorii și cu managerul Mihai Stoica și transferi direct după transmisiunile TV.

Printre contribuțiile piperanului la bugetele rivalilor din Liga 1 se numără, de exemplu, semnarea cecurilor pentru aducerea lui Coman (3 milioane de euro), Nedelcu (2.1 milioane de euro), Alibec (2 milioane de euro), Miculescu (1.7 milioane de euro), Bilașco (1.35 milioane de euro), Oaidă (950.000 de euro), Ad. Petre (800.000 de euro), Neagu (650.000 de euro), Haruț (650.000 de euro), Muniru (500.000 de euro) sau Dumitraș (500.000 de euro), printre alții.

În timp ce conducătorii de la Dinamo Kiev (Ihor Surkis), Dinamo Zagreb (Mirko Barisic), Ferencvaros (Gabor Kubatov), Legia Varșovia (Dariusz Mioduski), Ludogoreț Razgrad (Kiril Domuschiev) sau Steaua Roșie Belgrad (Svetozar Mijailovic) nu sunt nici ei niște heruvimi, totuși au o strategie pe care o urmează și respectă, până la urmă, diviziunea muncii și profesionalismul angajaților. Nu îl dau afară, de exemplu, pe antrenorul care le-a adus tripla internă (Costel Gâlcă, 2014-2015) și a ajuns până în play-off-ul Champions League, pentru că nu mai răspunde la telefon pe banca de rezerve ca să facă schimbările dorite de patron.  

A făcut bani cu Regula U21, dar vrea să o desființeze, în mod inexplicabil

Acum, latifundiarul își face ambiția cu conducerea FRF pentru a elimina Regula U21, deși cele mai bănoase transferuri din ultimii ani (Man, Parma, 13 milioane de euro / Moruțan, Galatasaray, 4.2 milioane de euro) au fost realizate pentru că a respectat această regulă și clubul său se pregătește să mai încaseze sume bune pentru Coman, Olaru, Târnovanu, Șut sau Oct. Popescu, ajutați să se impună în lot și să reziste tocmai pentru că se încadrau în această cerință. Dacă ar fi fost după strategia lui, FCSB ar fi jucat acum doar cu "negri ortodocși" și cei recomandați de duhovnic. 

În plus, a ajuns să jignească jumătate dintre reprezentanții cluburilor din Liga 1, ca un copil răsfățat care nu și-a primit jucăria dorită, pentru o chestiune care nu numai că nu e nocivă, dar face ca fotbalul românesc să nu se bazeze aproape exclusiv pe jucători de peste 35 de ani și pe stranieri din Africa de Sud, Martinica, Rwanda sau alte țări exotice.

Show marca Becali, în fața sediului LPF

Scandalul de la sediul LPF, e ultimul dintr-o listă foarte lungă de jigniri la adresa fanilor, arbitrelor și arbitrilor, rudelor, conducătorilor, antrenorilor, jucătorilor sau altor oameni de fotbal, iar replicile arată că nu înțelege deloc fotbalul, care este un fenomen aparte, din punct de vedere social, economic și cultural, total diferit de bișnița cu blugi, cumpărarea de drepturi litiginoase pentru terenuri și samsareala imobiliară, unde se pare că ar conta doar profitul. Să vezi lumea, în 2023, în termeni de stăpân vs. sclavi & argați, ca acum 200 de ani, face să fie greu de crezut că performanțele FCSB-ului se poate îmbunătăți prea curând.   

Finanțatorul FCSB este printre ultimii reprezentanți ai unei specii aparte de patroni, precum Dumitru Sechelariu, Adrian Porumboiu, George Copos, Marian Iancu, Cristi Borcea, Ioan Niculae, Ioan Neculaie și Adrian Mititelu, care au "investit" atât de mult și au avut "performanțe" atât de mari, încât am ajuns de la spaima Angliei, Argentinei și Columbiei la doar două calificări la turnee finale de Campionat European, în ultimii 23 de ani, și o absență de 28 de ani de la Cupa Mondială. Aceștia au cheltuit haotic banii pe termen scurt și au dispărut pe rând din fenomen, dar fotbalul românesc nu s-a desființat, deși resimte și acum efectele lipsei lor de viziune pe termen lung.

Replica lui Răzvan Burleanu la sceneta lui Becali din fața sediului LPF pare dură, dar e una necesară, pentru că patronul FCSB înțelege doar pozițiile de forță și confundă de multe ori privirile compătimitoare ale interlocutorilor și atitudinea decentă a acestora cu calitatea de "sclav". 

Text și foto - Gabriel Chirea, contributor Sport.ro