"Nimeni nu-i profet în ţara lui" spune un proverb românesc, preluat din Biblie. 

Șumudică a cutreierat lumea mai ceva ca Marco Polo și Lawrence al Arabiei

Această zicală se aplică foarte bine și în cazul lui Marius Șumudică, care a revenit ca antrenor în Giulești, după o pauză de 13 ani, perioadă în care a cutreierat lumea mai ceva ca Marco Polo și Lawrence al Arabiei. Visul i s-a îndeplinit și a ajuns antrenor al Rapidului, poate cu cel mai mare buget din istorie și cu cele mai bune condiții de când Grigore Grigoriu a lăsat strungul, a înființat echipa și a preluat banderola de căpitan. 

La conferința de prezentare oficială, antrenorul a fost primit cu o cană personalizată și cu declarații tandre din partea patronului Dan Șucu și a președintelui Viorel Moldovan. Dar, în mod inexplicabil, "Șumi-gol" a zâmbit rar atunci și a părut ușurat când a fost lăsat singur să răspundă întrebărilor jurnaliștilor. După ce Neil Lennon, antrenorul pe care pariase conducerea, a eșuat lamentabil și clubul a fost nevoit să cedeze presiunii puse de fani și să aducă un antrenor cu sânge vișiniu, ar fi fost interesant ca cineva să cumpere drepturile de televizare pentru negocierile dintre Șumudică și Rapid.  

Original și Moldovan, urări "de bine" și un mic scandal

Dar norii negri s-au adunat deasupra băncii sale mai devreme decât anticipa. Original 1923, gruparea ultras care l-a contestat pe la meciul cu Dinamo ("Rapidistul Şumudică a murit!"), înainte ca acesta să fie numit antrenor la Rapid, s-a mutat în Peluza Sud, un lucru nemaintâlnit în Giulești de când galeria era împărțită între Peluza Nord și brigăzile de la T2. 

Apoi antrenorul și președintele Viorel Moldovan s-au încăierat public, după ce ultimul caracterizase jocul echipei din partida cu Oțelul ca "infanterie uşoară". Ulterior, managerul a fost ciuruit public de analiștii sportivi de la principalele emisiuni de fotbal, într-un linșaj de care nu mai avusese parte de când se plimba cu degetul mijlociu în gură prin fața fanilor lui Dinamo. 

Crăciunul îl poate prinde împodobind palmierii la Gaziantep sau Buraidah

Considerat un specialist al gestionării problemelor din vestiar, chiar și în cele mai stresante perioade, Șumudică trebuie să devină rapid un diplomat și în chestiuni ce țin de birouri, peluze și studiouri tv, pentru că altfel Crăciunul îl poate prinde împodobind palmierii la Gaziantep sau Buraidah. 

Avantajul lui e că pare că se hrănește și devine mai puternic cu fiecare dificultate pe care o întâlnește în carieră, dezavantajul e că la Rapidul actual s-ar putea să fi întâlnit o situație pe care nici el nu o poate dezamorsa și căreia se poate să-i cadă victimă colaterală.

Una peste alta, pare o greșeală de calcul în privința perioadei când a ales să forțeze revenirea în prea iubitul său Giulești. Pe înțelesul lui Șumudică, care așteaptă să primească cetățenia turcă, a crezut că va avea parte doar de baklava la Rapid, dar i se servește un pilav lung cu murături. 

Text și foto - Gabriel Chirea